RECENZIE | Toni Erdmann

Țineți minte 2 cuvinte, Toni Erdmann. De ce? Pentru că e un nume pe care nu o să îl uiți ușor. Și e un nume inventat, dincolo de film, în film. Cu toții putem fi Toni Erdman, cu doi de N. Erdman ar putea fi printr-o traducere poetică „Omul pământului”, sau „Pământeanul”. Un soi de David Bowie în varianta upbeat a Omului care a căzut pe pământ (The Man Who Fell To Earth, 1976), pământul în speță fiind cel românesc. Toni e ca un extraterestru prin București dar se adaptează. La fel și cei doi actori geniali, Peter Simonischek și Sandra Hüller, Toni și fiica sa, Ines, secondați de conaționalii noștri, Vlad Ivanov, Victoria Cociaș, Alexandru Papadopol. Filmul a primit PREMIUL PRESEI INTERNAȚIONALE LA CANNES (FIPRESCI), și este propunerea Germaniei la Oscar (și părerea mea este că va câștiga), un film în care românii ies mai bine decât trebuie, prezentați de către regizoarea Maren Ade cu multă căldură, și ca un popor cu speranță (așa cum și suntem, atunci când nu ne pierdem răbdarea). Cuvântul cheie e: Umanitate. Și vom vedea și cea mai amuzantă folosire a unui costum de gorilă, de la John Landis încoace. Ultra-recomandat. La Cinemateca Patria, Toni Erdmann va veni luni, 14 noiembrie, ora 19:00. Voi veniți să îl întâlniți?

Alin Ludu Dumbravă

-critic de film, curator Cinemateca Patria-