Cine ești?

      Pentru mulți dintre noi, adolescenții, întrebările „Ce vrei să faci după ce termini liceul?” și „La ce facultate dai?” sunt chiar mai înfiorătoare decât întrebarea „Iei bacul?”. Mulți ne confruntăm cu dilema de a afla la o vârstă fragedă care este menirea noastră pe acest Pământ. Ei bine care este?

     Pariu că nici tu nu știi. Nici n-ai avea cum. Ți-ar trebui o viață întreagă și probabil tot nu ai fi sigur încotro te îndrepți, cine ești și ce îți dorești cu adevărat.

      Când ne-au întrebat prima oară, prin primii ani de viață, era simplu. Fetele voiau să fie balerine, actrițe sau doctorițe, iar băieții de obicei polițiști, pompieri sau războinici. Pe măsură ce am crescut ne-am descoperit aptitudinile. Unii erau mai buni pe partea artistică, alții pe cea reală, iar unii erau pasionați de cea umanistă. Din nou, ne-au întrebat. Atunci, destul de conștienți de factorii: bani, talent și pasiune, am avut răspunsuri mai elaborate. Deja ne doream să lucrăm în domeniul IT, unii parcă ne și vedeam într-o sală de tribunal sau într-o sală de clasă.

     Acum, dacă ar fi să răspundem la întrebare, probabil că puțini am avea curajul să admitem. Ne-am schimbat iar la 180°. Iar dacă încă, unii dintre noi nu au făcut-o, sunt ori ai naibii de norocoși, caz în care îi felicit, ori inconștienți. Ne spunem că încă mai este timp, că încă suntem copii, că încă îi avem pe ai noștrii care ne vor susține constant, din toate punctele de vedere, indiferent ce am face.

     Și cu toate astea nici măcar acum nu putem să răspundem la o întrebare cât se poate de simplă: „Cine ești?”. Mai trist este că vom afla cine suntem abia când întrebarea va fi pusă la timpul trecut, iar noi aproape plecați.