Playground (4) | Momente unice din istoria omenirii

Celebra eclipsӑ de soare din 1999 m-a prins în nordul Elveţiei unde eram la nişte prieteni într-o frumoasӑ vacanţӑ de varӑ. Totul mergea bine, planul de a viziona eclipsa se contura natural. Lumea se pregӑtea sӑ priveascӑ spre cer la ora stabilitӑ, folosind diverse dispozitive şi ochelari de diverse forme şi culori, rugându-se în acelaşi timp sӑ nu vinӑ sfârşitul lumii dupӑ cum prevestiserӑ mayaşii (sau aşa ceva). Am plecat de acasӑ în ziua respectivӑ şi am ajuns în oraş într-un loc special amenajat pentru mulţimea gata sӑ facӑ parte din istorie având în vedere cӑ aceastӑ eclipsӑ solarӑ se produce o datӑ la sute de ani. Am ajuns la locul faptei şi, când m-am dat jos din maşina, am zӑrit în depӑrtare un magazin de discuri. Începusem deja sӑ simt cӑ participarea mea la evenimentul special din istoria omenirii era pusӑ sub semnul întrebӑrii. Am folosit scuza „mӑ întorc în maxim 5 minute” şi am luat-o spre magazin. Înӑuntru nu era prea multӑ lume dar parcӑ câţiva oameni (dintre ai mei, desigur) am zӑrit totuşi. Am început sӑ mӑ uit printre rafturile pline de cd-uri şi discuri şi la un moment dat, dupӑ ceva vreme, uitându-ma în jur am constatat cӑ nu mai vӑd niciun om. Zero oameni. Pe geamurile magazinului nu mai intra lumina aproape deloc. Am zӑrit o fӑrâmӑ de luminӑ în dreapta la intrare şi mi-am continuat acolo cӑutarea printre discuri. La un moment dat a reînceput sӑ se facӑ luminӑ iar magazinul începea sӑ se repopuleze. Dupӑ ceva vreme (imposibil sӑ pot aprecia cât am stat) am ieşit. Afarӑ mӑ cӑutau prietenii mei, iar când m-au vӑzut primul lucru pe care mi l-au zis, plini de entuziasm, a fost „- Ai vӑzut ce spectaculos a fost? Îţi dai seama cӑ asta se întâmpla o datӑ la sute de ani. Cum ţi s-a pӑrut?”. Eu nu le-am zis nimic, dar eram foarte bucuros pentru cӑ ţineam în mânӑ discul „Dirt” al celor de la Alice in Chains. Ce eclipsӑ? O sӑ mai fie. Am citit undeva cӑ urmӑtoarea eclipsӑ o sӑ vinӑ în 2081, deci e ok, o vӑd atunci.

De HEFE