Chefi de Brașov | Nikola Djordjevic, Chef Taverna Sârbului

 


Nikola Djordjevic este un tânăr bucătar – are doar 24 de ani – cu o personalitate aparte, care ne-a surprins la interviul pentru chefi de Brașov deoarece a fost singurul de până acum care, la final, ne-a pus și el întrebări, dorind să afle ce înseamnă jobul nostru la redacție. Cu siguranță este o plăcere să guști din preparatele lui Nikola, iar noi vă asigurăm că este la fel de plăcut și interesant și să porți o discuție cu el – știe românește mai bine decât unii nativi.


Nikola Djordjevic e bucătar de 6 ani, iar în România a venit, din Serbia, în urmă cu 2 ani și jumătate. Nu a făcut cursuri pentru a ne învăța limba, ci doar a venit aici deschis să învețe tot ce se poate și să gătească așa cum îi face plăcere – totul fără cimbru, orice ar fi, căci nu îi place deloc acest condiment intens folosit în bucătăria românească.


Cum s-a născut pasiunea ta pentru bucătărie și de cei ai ales această carieră?


Tata este bucătar, dar nu am ales meseria asta pentru a duce mai departe tradiția familiei. Înainte de liceu eram pasionat de mașini, voiam să fac ceva în această direcție. Tata doar m-a încurajat să aplic și la un liceu de bucătari, unde am intrat – abia după ce am început să fac practică mi-am dat seama că îmi place foarte mult să gătesc.


Care e primul fel de mâncare pe care l-ai făcut singur, în copilărie sau adolescență?


Când eram copil, pe la 5-6 ani, am făcut un amestec de ouă cu făină, un fel de prăjitură, pe care sigur că am aruncat-o apoi.


Ce îți place cel mai mult să gătești și pentru cine?


Când sunt acasă, în concediu, mergem la vânătoare. Toată lumea merge la vânat, iar eu rămân în cabană și gătesc clasic, tradițional: fasole cu ciolan, gulaș - care la noi se face mai gros decât aici, la voi. La noi sunt foarte populari mielul și purcelul la rotisor.


Cum ți se pare bucătăria românească, știai ceva despre ea?


Nu știam despre bucătăria de aici nimic, dar am descoperit și îmi place mult ciorba de burtă. Îmi plac și papanașii, drobul de miel – avem și noi ceva asemănător, la noi se numesc sărmăluțe de miel. Ciorbele nu îmi plac, pentru că noi, sârbii, suntem obișnuiți cu rântașul, iar ciorbele românești sunt prea lichide și acre. 


Ce preparat trebuie să încercăm neapărat la restaurantul Taverna Sârbului?


Mușchi împănat în prapur, adică un cotlet de porc umplut cu șuncă și cașcaval și îmbrăcat în prapur. Și carne de vită condimentată, cu afumătură și cașcaval, e puțin picant și are pătrunjel – totul îmbrăcat în prapur, așa cum mâncăm noi în Serbia. Pentru mine, tot ce e la Taverna Sârbului e foarte bun pentru că eu cunosc preparatele extrem de bine.