Alexandru R. Crețu: „Avem datoria de a insufla pofta de cultură acolo unde nu există”

Nu știm de unde-l știți voi pe Alexandru R. Crețu, căci cu siguranță îl cunoașteți pe unul dintre cei mai implicați tineri ai județului în tot ce înseamnă dezvoltare social-culturală, dar noi îl identificăm mai ales cu C’Art Fest, un super-festival din Cristian care în 2018, în iulie, ajunge la a V-a ediție. Anul acesta, pe 22 aprilie, o altă inițiativă demnă de admirație a prins contur, de data aceasta chiar în centrul vechi al orașului Brașov: încercarea de a intra în Cartea Recordurilor pentru cel mai lung lanț de oameni care citesc.


Am vrut să aflăm chiar de la sursă, de la Alex, cum se face că e neobosit în ceea ce pare a fi misiunea de a duce localitatea Cristian și județul Brașov într-un top al celor mai frecventabile locuri din țară din punct de vedere cultural.


Pare că faci asta dintotdeauna, așa că simt nevoia să știu dacă îți aduci aminte de prima faptă făcută necondiționat, pentru cei din jur sau pentru comunitate: ai plantat copăcei la grădiniță, ai șantajat vecinii să colecteze gunoiul selectiv?
Nu mai rețin dacă am plantat copăcei la gradiniță, însă ceea ce rețin este că am reabilitat întreaga gradiniță și am dotat-o pe cât mai mult posibil. Am făcut asta împreună cu prietenii și cred că așa au început să se lege lucrurile. Să vezi că prin eforturile tale reușești să aduci bucurie și mai ales în rândul copiilor consider că este minunat.



De unde și de ce C’Art Fest? Îmi aduc aminte primele ediții, mici, dar frumos organizate, și-mi aduc aminte și cât de impresionată sunt acum, de la an la an, când văd cum crește festivalul, pe bune ca alții sau altele în 10 ani sau mai mult. Cum crește așa, aproape nenatural de mult în țara în care oamenii citesc puțin, aproape că nu merg la teatru, iar filmele văzute sunt mai degrabă comedii ușoare, de weekend?
C’Art Festul a apărut tot din dorința de implicare și din dorința de a le oferi oamenilor și altceva. Arta este, pe lângă educație, pe lângă cultură, un mod de destindere, altfel de destindere. Și atunci cum sa nu vrei sa oferi toate acestea? Iar de aici cred ca vine și creșterea naturală, as spune eu, a festivalului nostru. Eu cred ca există o poftă a oamenilor de calitate pentru astfel de evenimente, iar acolo unde ea nu există, avem datoria de a o insufla.


Oamenii din țară care vor să participe la C’Art Fest își planifică vacanțele și concediile în funcție de programul festivalului, ca să apuce să stea la Cristian pe parcursul celor 8 zile, să participe la fiecare eveniment din program. Cum e acest lucru pentru voi și cum face față Cristianul din punct de vedere al locurilor de cazare?
Asta înseamnă că am început să ne atingem scopul și anume acela de a așeza Cristianul pe harta culturală a țării, că oamenii aud de Cristian prin intermediul C’Art Fest. Ceea ce ne dorim noi este să dezvoltam aceasta zona, aceea a cazărilor și a turismului în general. Și chiar să ajungem în stadiul în care oamenii care vin la festival să se cazeze pe la cristoloveni pe acasă.


Dacă ne luăm după idei preconcepute, ruralul și cultura „nu se pupă” prea mult, dar voi dovediți contrariul. De ce merge la voi și-n alte părți nu?
Cristianul este un altfel de rural, este un rural cochet, este locul acela care și-a păstrat valorile autentice și care se dezvoltă având la baza toate acestea. Și atunci noi nu facem decât sa punem în valoare toate aceste lucruri, fie că vorbim de clădiri de patrimoniu, fie că vorbim de o comunitate frumoasă și o gazdă primitoare într-un final.



De unde ideea de a intra în Cartea Recordurilor pentru cel mai lung lanț de oameni care citesc?
Totul a pornit de la o simplă postare pe Facebook de Ziua Internațională a cititului împreună. Andrea, a mea colegă, a făcut o postare despre asta, era destul de târziu, am întrebat-o cu cine mai citește la ora aceea, ea a zis ca cu nimeni, dar ca am putea face un e eveniment pe aceasta tema. Eu am zis să fie unul mare și momorabil, de Cartea Recordurilor și de aici am ajuns la întreaga desfășurare. Ce simplu, nu?



De ce s-a citit din „Desculț”-ul lui Zaharia Stancu?
Cartea în sine a contat mai puțin. Noi ne-am dorit să aducem oamenii mai aproape unii de ceilalți, să o facem prin intermediul lecturii și astfel să promovam cititul și cultura si Brasovul în sine. Pe de altă parte, a fost o alegere care a ținut de eficiență. Aveam nevoie de o carte cu propoziții foarte scurte tocmai pentru a putea citi toată lumea (mii de persoane) și pentru a nu exista un moment de așteptare prea mare. În al treilea rând, acțiunea romanului se desfășoară in perioada răscoalei de la 1907 și merge până în perioada Primului Război Mondial, deci în perioada premergătoare Unirii. Fiind în an de Centenar, am dorit să ne legăm și de acest lucru.


Ceea ce s-a întâmplat în centrul Brașovului pe 22 aprilie a fost attempt-ul oficial; când urmează să aflăm dacă am intrat cu adevărat în Cartea Recordurilor?
Omologarea va mai dura o perioadă, ea poate dura chiar și până la un an. Avem de trimis foarte multe informații către ei: filmări, declarații ale voluntarilor și ale martorilor oficiali, tabelele de înregistrare sau alte dovezi care să arate modul de desfășurare al evenimentului.


Cât de dificilă a fost organizarea evenimentului? Și cât de solicitant este să convingi peste 3000 de oameni să se ridice de la terasele răcoroase pentru a citi câteva secunde în fața unui microfon?
Simplu nu a fost, iar aici mă refer strict la partea organizatorică, însă ceea ce este complex și uneori chiar greu, este mult mai frumos la final, atunci când ai parte de o reușită cum a fost a noastră. Greu a fost de la numărul 1500 în sus, însă de aici un rol important l-au avut voluntarii care au fost adevărate furnicuțe. Fără ei n-am fi bătut recordul. Aceasta este o altă bucurie: să vezi atâția oameni frumoși care își doresc să se implice, care își doresc să contribuie și să ofere. Și toate acestea doar din dorința de a face.



Să ne așteptăm și la alte fapte mari în afara festivalului de la Cristian, așa cum s-a întâmplat pe 22 aprilie? Dacă da, ce ne poți spune deja?
De la noi vă puteți aștepta tot timpul la mai mult. Suntem o echipă inventivă și creativă, dar ceea ce este cu adevărat frumos este că nu rămânem doar la stadiul de idei, ci muncim din greu pentru a le implementa și mai cred că am dovedit faptul că o facem la modul profesionist și cu foarte multă pasiune.


Primii invitați ai acestei ediții C’Art Fest au fost anunțați și lumea a fost în delir, aproape la propriu, când s-a aflat că Pascal Brucker vine în comuna de lângă Brașov. Știu că aveți un program după care anunțați invitații și că probabil nu-l poți încălca, dar mai surprinde-ne, măcar puțin. Mai sunt și alți invitați internaționali în plan?
Pentru ediția de anul acesta ne-am axat mai puțin pe partea internațională, fiind an de Centenar. Însă putem vorbi de o unire culturală la Cristian a mai multor minorități, pentru ca la 1918 nu s-au unit doar români cu români. Și atunci avem printre invitați basarabeni, unguri, evrei, armeni sau sași. De aici și tema festivalului de anui acesta: „unul pentru toți”. Cât despre invitați, vă spun doar să ne urmăriți în continuare pagina de Facebook.


Până acum, toate evenimentele de film, teatru, muzică, expoziții și street art din cele 8 zile de festival au fost cu intrare liberă. Se poate auto-susține un astfel de demers sau să ne așteptăm la plata unor bilete de acum înainte?
Chiar dacă există o susținere consistentă din partea Primăriei Cristian, chiar dacă aplicăm pentru fondurile nerambursabile de la Consiliul Județean Brașov și chiar dacă avem alături anumiți parteneri, pot spune că nu este deloc ușor. Mediul cultural brașovean nu este atât de dezvoltat precum cel din Sibiu, Cluj sau București, însă am încredere că el se dezvoltă. Acesta este și rolul nostru, anume acela de a dezvolta acest sector și de a atrage tot mai multe companii care să se implice în astfel de proiecte. Intrarea va fi in continuare liberă, doar la spectacolele de teatru, cele in spațiu închis, va exista o rezervare a locului contra unui cost modic și asta tocmai pentru a evita agitația și îmbulzeala de la intrare și pentru a le oferi oamenilor siguranța că vor putea urmari spectacolul dorit. Toate aceste doleanțe au rezultat și dintr-un sondaj pe care l-am efectuat in rândul spectatorilor.



Ce să nu ratăm la a V-a ediție a C’Art Fest?
V-aș recomanda să nu ratați C’Art Fest în general, fiecare zi având farmecul ei. Pe de altă parte, veniți să vă convingeți de ceea ce înseamnă C’Art Fest. Fac aceasta recomandare nu doar pentru spectatori, ci și pentru eventualii parteneri. Aș fi cu adevărat bucuros să văd că oamenii vin, simt și într-un final înțeleg ceea ce facem noi prin intermediul acestui festival. Ne interesează în primul rând asta și abia mai apoi o eventuală implicare materială.


Convinge, în câteva cuvinte, pe reprezentanții autorităților locale din alte comune ori orașe că se poate!
Sunt de părere că cel mai ușor poți convinge prin exemple, iar C’Art Fest este un exemplu viu că se poate. Ceea ce spuneam mai devreme este valabil și pentru alți reprezentanți ai autorităților locale. Haideți să vedeți și haideți să vă convingeți de ceea ce spuneau unii artiști atunci când ne treceau pragul: „uau, parcă suntem într-o altă lume”. O lume a frumosului, o lume pe care ar putea să o aducă fiecare astfel de reprezentant și la el „acasă”.