Da: Teoria Chibritului & Filosofia Găurii. Când Teoria Chibritului tinde la infinit, Filosofia Găurii se-ntunecă. Luminița-i tot acolo, mititica. La capătul tunelului. Plânge şi suspină tânăra domniţă. Eu însă nu-s ca toate femeile. Eu îs bărbat.
Și ce dacă? Și eu privesc, din ce în ce mai des, cu o umbră de speranță, harta Lumii. Nu știu ce să fac, că m-anunțară ăștia de la Pașapoarte că-mi expiră… Că momentan ne putem plimba găurile din turul nădragilor prin Europa doar cu actu de identitate-i una, dar naiba știe cât o mai dura, după cum se-nvârt treburile? Cu actu de identitate stau țapăn. Că, de la o vârstă-ncolo, ne dau ăștia termen de expirare pe care nici cu Gerovital nu le-am mai putea gândi.
Probleme care rod: șoricei viteji & harnici. Tare ți-ai mai dori să fii pisică! Mă gândesc că dacă le-ar trage Net și prin ospicii, am beneficia de un Feisbuc mai de calitate. Mai atractiv – cu siguranță –, mai amuzant și, în tot cazul, mai sincer. De-aia-mi plac mie mai mult și mai mult nebunii autentici și mă feresc precum dracul de tămâie de indivizii sănătoși & serioși. Mai ales de cei cu morgă. Mai ales de cei de prin Teleorman.
Ce-nseamnă să mori tânăr, băi… Asta e, am ratat. Acum m-aș fi umplut de like-uri. Ori mi-ar fi suspendat ăștia contul, că așa se poartă mai nou. Partea cea mai rea a existenței timpurilor noastre este că am apucat timpurile lor.