Cosmin Bumbuţ lucrează ca fotograf independent de mai bine de 20 de ani.
A devenit cunoscut pentru pictorialele de modă publicate în Elle, Marie Claire sau Tabu şi pentru campaniile realizate pentru Vodafone, Raiffeisen Bank, Epson sau Coca-Cola.
În ultimii ani, proiectele sale fotografice au avut ca subiect penitenciarele din România, viaţa cotidiană din Cuba şi comunităţile marginale. Albumul său despre penitenciarul Aiud, Bumbata, a câştigat în 2013 premiul pentru carte-obiect la Concursul Naţional de Design și premiul pentru Cea mai frumoasă carte ilustrată la Gala Bun de Tipar 2014.
În aprilie 2015, Cosmin Bumbuț a câștigat premiul I la secţiunea Arhitectură a concursului Sony World Photography Awards, competiția pentru fotografi profesioniști, cu proiectul Camera Intimă.
1. The White Stripes – Dead Leaves and the Dirty Ground
(White Blood Cells, 2001)
Jack White, de pe vremea The White Stripes… „And every breath that is in your lungs / Is a tiny little gift to me” – cea mai sufocantă declarație de dragoste.
2. Pink Floyd – Echoes
(Meddle, 1971)
Cele 23 de minute de muzică de ascultat oriunde, dintotdeauna…
3. Ghinzu – The Dragster Wave
(Blow, 2004)
Până la Ghinzu habar n-aveam că belgienii știu să cânte.
4. Jimi Hendrix – Machine Gun
(Band of Gypsys, 1970)
Poate cea mai mare dovadă de virtuozitate a lui Hendrix. Chitara lui Jimi reproduce sunetele unui război întreg. Mitraliere, țipetele răniților, elicoptere, explozii.
5. Led Zeppelin – How Many More Times
(Led Zeppelin, 1969)
La fel de memorabilă după atâția ani de când am ascultat-o prima dată. Cea mai bună piesă de pe albumul lor de debut.
6. Nine Inch Nails – The Great Below
(The Fragile, 1999)
Trent Reznor și Adrian Belew. Ăsta și Downward Spiral sunt cele mai bune albume NIN.
7. PJ Harvey – To Bring You My Love
(To Bring You My Love, 1995)
Cea mai senzuală și talentată femeie cu o chitară în mână.
8. Rage Against the Machine – Maggie’s Farm
(Renegades, 2000)
Unul dintre cele mai coioase coveruri după bob Dylan.
9. The Wave Pictures – Now I Want to Hoover My Brain Clean
(Bamboo Dinner in the Rain, 2016)
Revelația momentului. The Wave Pictures – deloc glam, onești și dedicați. Aproape fără promovare, căutați google dacă nu mă credeți.
10. The Raconteurs – Carolina Drama
(Consolers of the Lonely, 2008)
Jack White iar, de data asta cu The Raconteurs. Cu o poveste pusă pe muzică.
Articol preluat din revista SUNETE, ediția Iarnă 2017.