Interviu cu Andi Daiszler, Lights ON Romania

Din 16 noiembrie, Clujul a devenit super luminat și va continua să fie așa pentru tot restul anului. Asta pentru că Lights ON Romania, un eveniment special ce are loc pentru prima dată, a adus o serie de instalații de lumină și le-a amplasat strategic în oraș.


Acum aflăm mai multe despre povestea din spatele evenimentului. Cum a început, ce își propune și alte detalii de acest gen ne sunt dezvăluite chiar de Andi Daiszler, unul din inițiatorii Lights ON Romania. Lectură plăcută!


1. Cum v-a venit ideea pentru festival?


Păi toată lumea îi spune festival, doar noi îi spunem circuit. Ideea ne-a venit după trei ediții ale concursului de iluminat festiv Lights ON, în care am observat că artiștii și arhitecții și toată lumea tinde mai puțin spre decorațiunile tradiționale (ghirlande, steluțe, clopoței, brazi etc) și foarte mult spre zona de instalații artistice de lumină, deși acest termen e extrem de rar întâlnit în România. Dar nu și afară. Așa că ne-am adus aminte de ceea ce am văzut în Amsterdam în 2015 (Amsterdam Lights Festival) și ne-am dat seama după puțin research că afară e un trend imens cu instalațiile de lumină în această perioadă, în care noaptea e mai lungă decât ziua. Așa că în acest an am plusat. Rezultatul e Lights On Romania.



2. A existat mereu această idee, sau s-a conturat mai mult în urma celor 4 ediții de concurs Lights On Romania?


Ideea a fost mereu acolo, odată ce am văzut Amsterdam Lights Festival. Doar că până acum n-a fost curajul de a ieși în public cu aceste opere de artă. E totuși o nișă nouă, una care s-a mai văzut doar în București la Spotlight dar și acolo extrem de puțin pentru că de regulă primează video mapping-urile și proiecțiile. Ori noi ne-am dorit să mergem pe zona cealaltă, a instalațiilor sculpturale, a chestiilor construite și expuse. Nu de alta, dar din experiență știm că dacă n-ai fost unde trebuie când trebuie, s-a dus frumusețe de video-mapping. Or instalațiile de lumină rămân acolo pentru a fi descoperite de public. Așa că ne-am dorit să oferim și publicului dar și artiștilor șansa de a completa tabloul tradițional de iarnă pe care Târgul de Crăciun și decorațiunile din centrul orașului în pictează extrem de bine, cu o altfel de lumină, una care să transmită și altfel de mesaje, exact cum am văzut afară.



3. E un concept realmente aparte și abia așteptăm să-l trăim pe propria piele. Fiind și prima ediție, suntem curioși să aflăm ce v-a inspirat pe perioada organizării.


Ideea noastră a fost aceea de a le da oamenilor motive să se plimbe prin oraș. Și am ales să-i facem să se plimbe prin oraș ca să descopere instalațiile de lumină pentru că în perioada asta, soarele apune foarte repede. Știm, e frig, și poate că mai și ninge sau plouă, dar noi suntem atrași instinctiv de lumină așa că n-am făcut decât să conectăm plimbările de motive luminoase. Fiecare instalație are o poveste proprie, una pe care fiecare e invitat să o descopere. La fel ca în cazul operelor de artă, frumusețea e în ochii privitorului, așa că pentru noi e esențial să vedem dacă publicul gustă ceea ce noi am pregătit sau nu. E o premieră pentru noi și sigur una pentru Cluj. Suplimentar, ceea ce nu se întâmplă afară e componenta de tur ghidat și aici le mulțumim mult prietenilor de la Cluj Guided Tours care seară de seară explică publicului fiecare instalație în parte.



4. Că tot vorbim de organizare, ne imaginăm că procesul nu se arată simplu deloc. Care a fost cea mai mare provocare?


Provocări au fost toate, după cum era de așteptat. De la găsirea sponsorilor și partenerilor și până la găsirea artiștilor pe care să-i avem alături de noi. Îți dai seama că artiștii străini ne-au răspuns la mailuri după câteva săptămâni, motivul fiind că n-aveam ce să le arătăm, n-aveam un istoric. Alaa Minawi, unul dintre artiștii pe care i-am adus cu această ocazie la Cluj ne-a zis că se întâmplă frecvent ca evenimente de genul să-i ceară instalații, dar după ce trimite schițele și propunerile nu mai răspunde nimeni la emailuri, așa că și el era în dubiu dacă ceea ce facem chiar se va materializa. Apropo, discutăm cu el din februarie și abia în noiembrie a ajuns la Cluj, deci îți dai seama câte mailuri s-au schimbat între noi.


Apoi, provocatoare au fost și locațiile pe care le-am ales. Ne-am dorit mult ca publicul să aibă acces la aceste instalații. Așa că ne-am sfătuit noi între noi, ne-am sfătuit cu artiștii, ne-am sfătuit cu autoritățile, cu toată lumea. A rezultat un circuit cu 14 opriri, pe care-l parcurgi în aproximativ două ore.



5. Cum ați ales instalațiile pe care le vom vedea prin oraș?


La prima ediție am contactat direct artiștii pe care i-am găsit disponibili. Și mulți dintre ei ne-au răspuns cu niște sume absolut fabuloase. În această nișă trebuie să înțelegi că fiecare instalație e un fel de trupă care are un anumit fee pentru că îți generează automat un anumit public. Așa că la început ne-am axat pe ceea ce ne-a plăcut nouă (lui Mihai, Daniel, Raul și mie) și am cerut costuri pentru instalații realizate de niște studiouri foarte celebre din Statele Unite, Australia, Coreea etc. Și oamenii ne-au răspuns standardizat: mulțumim pentru interes. Fee-ul pentru expunerea în România e de aproximativ 60.000 - 120.000 de euro pentru 45 de zile, ușor negociabil. Le-am mulțumit tuturor că așa e politicos și am înghițit în sec. Apoi ne-am uitat după alți artiști și alte instalații. Și cu unii am negociat mult (chiar câteva luni) până s-au lăsat convinși să ajungă în România.


Dar partea cea mai frumoasă e că artiștii care au acceptat să vină ne-au interpretat și nouă tema anului și anume Centenarul. Așa au apărut lucrări precum Endless Light Column (Leonid Tishkov) sau hand in hand ... (Alaa Minawi). A fost foarte important să vedem ce înțeleg artiștii străini din acest simbol. Și rezultatul ne-a surprins și pe noi.



6. Din câte observăm din imaginile cu instalațiile pe care le-ați publicat deja, temele pe care le abordează lucrările de lumină sunt destul de diverse, reprezentative mai degrabă pentru artiști decât pentru perioada aceasta a sărbătorilor. Există, totuși, ceva, în viziunea ta, ce la unește pe toate?


Lumina unește. Mai simplu de atât nu poate fi. Cred că după ce a apărut concursul de soluții privind iluminatul festiv autoritățile au devenit mult mai preocupate la ce anume se pune pe stâlpi și prin oraș și ăsta e un lucru foarte bun. De asemenea, concepte precum Forest Spirits (copacii de lumină de pe Kogălniceanu de anul trecut) au fost foarte apreciate, atât de apreciate încât au fost multiplicate anul acesta în tot orașul. Așa că le-am dedicat o oprire în circuit. Dar circuitul e de această dată mult mai mult și sperăm că vă încarcă și pe voi cu mai multă energie. Clujul este în această perioadă singurul oraș din țară care are un circuit de instalații de lumină. Și acest lucru ne bucură mult.



7. Murim de nerăbdare să aflăm câte ceva și despre celelalte evenimente pe care le pregătiți pentru festival. Ne poți dezvălui câteva dintre ele?


Cel mai mare secret de până acum e amplasarea instalației Museum of the Moon în Biserica Piaristă Sfânta Treime. Pentru prima dată instalația vedetă a lui Luke Jerram ajunge în România. Lucrarea este incredibilă și ne bucurăm că avem oportunitatea să o prezentăm publicului larg pentru prima oară la Lights ON. Vorbim de o lună de 7 metri în diametru, o replică a corpului ceresc la scara 1:145.000.



8. Ce ai vrea ca publicul să mai știe despre Lights On Romania?


Că e altfel și că am pus enorm de mult efort, pasiune și energie în el. Și că de fiecare dată când instalațiile se aprind nouă ni se aprinde sufletul. Sperăm ca acest lucru să fie simțit fie că vă uitați la Mi-e dor de tine, la Red Sun, la Private Moon sau la Copacul de Lumină ori la Tunel. Și că la fel ca mulți oameni din oraș nu încercăm decât să-l facem mai frumos și mai locuibil.