Laurențiu Maftei

Din capitolul ieșeni care fac diferența prin implicare în comunitate și idei deosebite, astăzi îl cunoaștem pe Laurențiu: medic, antreprenor, organizator de evenimente și familist convins.

Ieșenii te cunosc de când aveai cafeneaua în care seîntâmplau evenimente frumoase, Maideyi. Cum a fost acea perioadă?

Foarte grea și plină de lucruri noi pentru mine, noi începuturi. A fost o perioadă în care am experimentat foarte mult, am cunoscut artiști talentați, am avut ca oaspeți nume mari ale teatrului românesc, am cunoscut-o pe soția mea, Alexandra.

Din punct de vedere financiar a fost foarte greu. Din păcate eforturile pentru susținerea activității teatrale de calitate au fost copleșitoare. Au fost prea mari pentru noi la un moment dat, când a trebuit să renunțăm.

Iți este dor să mai ai un astfel de loc?

Amintirile Maideyi sunt frumoase. Gandindu-mă doar la acestea, da, mi-ar plăcea ca la un moment dat să mai existe un astfel de loc în viața mea, probabil undeva în viitorul îndepărtat. Magia aplauzelor de final, chipurile fericite sau pline de lacrimi, toate au fost parte a magiei pe care doar un astfel de loc o poate aduce.

Ești medic de profesie. Cum s-a legat meseria ta de activitatea ta de zi cu zi?

Nu sunt prea multe de spus. Un lucru este sigur: medicina m-a învățat să mă apropii de oameni, un element esențial pentru a ca un astfel de loc să existe.

Hangariada a fost un alt proiect foarte important pentru tine. De unde pasiunea pentru zbor, avion și festivaluri?

Pasiunea pentru zbor am descoperit-o într-o vizită întâmplătoare la Aeroclubul Iași. Doream să facem ceva inedit și am avut norocul ca exact în ziua aceea doi dintre piloții de acolo să fie suficient de drăguți încâ să decoleze cu două avioane. Evident, cu noi la bord. Am zburat în formație și priveam zburând alături de mine, dar nu în același avion, pe soția mea. Era incredibil de frumos. Am aterizat după un timp, dar inima mea a rămas acolo, sus. Am început cursuri de pilotaj ulterior. Aeroclubul Iași era cvasi-necunoscut publicului larg. Noi ne-am îndrăgostit de el și am hotărât să facem dreptate, să-l promovăm din pasiune, fără niciun alt fel de gânduri. Fiind un club sportiv național, bugetul pentru promovare era zero. Știam să promovăm teatrul, așa că a mai fost doar un pas până la a promova teatrul în hangar. Ideea a prins și, ani mai târziu, Hangariada a crescut împreună cu Aeroclubul Iași. Ne-am îndeplinit misiunea. Toată lumea știe acum de Aeroclub, foarte multă lume zboară acolo, fac cursuri de pilotaj și parașutism.

În prezent ești medic de familie dar și cel la care vin piloții și nu numai. De ce anume?

Am avut șansa participării in Germania, la Frankfurt, la cursuri de formare pentru examinatori aeromedicali. Cursurile au fost organizate de European School of Aviation Medicine, îndeplinind standardele European Agency for Safety Aviation. Ulterior, am primit avizul Autorității Aeronautice Civile Române pentru a putea examina și elibera licențe medicale pentru piloți și însoțitori de zbor. Licența pe care o eliberez la Iași este o licență EASA, valabilă în Europa și nu numai. Am avut deja piloți și însoțitori de zbor belgieni, finlandezi, germani de la diferite companii aeriene la examinarea medicală. Sunt șanse mari ca pe viitor să zburați în călătoriile dumneavoastră cu unii dintre ei.

Implicat în atât de multe și diverse activități și interacționând cu atât de mult oameni diferiți, ce crezi că lipsește ieșenilor?

Le lipsește încrederea în forțele proprii și, deopotrivă, încrederea în cei de lângă ei. Suntem suspicioși, bănuim că niciun fel de act altruist nu este în esența lui un act dezinteresat. În felul acesta reușim foarte greu să facem echipe competente, motivate, puternice prin însăși existența lor. Ne lipsește spiritul civic, implicarea, voluntariatul. Nu realizăm că în primul rând fiecare dintre noi poate face gesturi mici pentru comunitate. A găsi un vinovat pentru ce merge prost a devenit mai imporant decât  implicarea noastră directă pentru a putea urni ceva în direcția corectă.

Dar Iașiului?

Iașiului îi lipsesc ieșenii de care vorbeam ceva mai înainte. În rest nu-i lipsește nimic. Este un oraș frumos, plin de artă, isorie și știință. Este orașul frumos al sufletului meu. Sunt îndrăgostit de el. Depinde de noi să-l reumplem de spiritul acela la care doar mulți visează, de oraș boem, civilizat, curat, modern.

Ce planuri de viitor ai? Un alt festival? O altă specializare medicală?

Îmi doresc să fac cercetare, să fac lucruri cu adevărat relevante în medicină și evident, în cea aerospațială cu precădere. Îmi doresc să reușesc să deschid un Centru Aeromedical EASA la Iași. În acest moment există unul singur, la București, Institutul Național de Medicină Aeronautică și Spațială. Da, mi-am dorit o a doua specializare medicală. Anul acesta am reușit să finalizez rezidențiatul și să iau și examenul de specialitate în psihiatrie.