De vorbă cu Artanu' și Suedezu' (Partizan)

Ștefan Tivodar de vorbă cu Artanu' şi Suedezu' despre ce-a fost, ce este şi ce poate fi Partizan:

ȘT: Au trecut ani buni de la debutul vostru ca Partizan. Consumatorul de muzică bună ştie că existaţi, dar unii încă se gândesc la voi ca la un "One hit wonder". Hai să ne legăm niţel de perioada „începuturilor” - de unde au venit primele cântece Partizan?

Suedezu': N-am pornit voind să facem ceva anume, pur şi simplu s-a întâmplat. Eram în Tico-ul lui Artan, în miez de noapte, schimbam frecvenţele şi-am găsit un post de manele care ne-a fascinat. De-acolo ne-a vent ideea să facem ceva inspirat din manele, dar să fie rock.

ȘT: De ce Partizan şi nu alt nume?

Artanu': Am mai spus asta. Prietenul nostru Radu Muntean, un regizor care-a făcut atâtea filme faine, a primit o sarcină: ce nume să avem şi noi? A zis „Partizan”. Păi bine, măi, nu-i tembel numele ăsta faţă de „Timpuri Noi” care-i aşa mişto? El a zis: „luaţi Partizan!” şi aşa a rămas. Noi am fi vrut să ne numim „Veveriţa Mariana” sau „Sărut mâna pentru masă”. Trebuie să fii o lighioană să nu o îndrăgeşti pe veveriţa Mariana...

ȘT: ...„Sărut mâna pentru masă” n-ar suna bine ca scandare din partea publicului.

Artanu': Mda. „Partizan” e perfect. Perfect.

După un concert îndeajuns de lung (...), Artanu' şi Suedezu' păreau obosiţi şi fără chef. Primele mele întrebări n-ajutaseră prea mult, discuţia părea să se-ndrepte într-o zona plictisitoare şi cumva inutilă. Mi-am luat curaj şi-am pus o nouă întrebare pe care ştiam că băieţii o aud îndeajuns de des - subiectul, însă, nu putea fi ocolit.

ȘT: Ce mai ştii de Dan (Iliescu, n.r.) ?

Artanu': Că e foarte meticulos, foarte serios.. Dan duce în continuare ideea de anii '90 a Timpuri Noi, noi ducem în continuare ideea de '80...

ȘT: ...şi cine cântă Timpuri noi (...)?

Artanu': Noi. Ne-am cam făcut temele. Am luat loc în spaţiul ăsta al muzicii alternative iar după noi au venit foarte mulţi cântăreţi... Ce păcat că vremurile se schimbă.

ȘT: Cât de mult înseamnă sampling-ul în muzica voastră? Ce cântaţi voi de fapt?

Suedezu': Sampling-ul e doar o coloratură. Dacă dai la o parte toate elementele astea electronice, o să vezi că ele-s doar de coloratură. Noi cântăm rock.

ȘT: Cum vedeţi voi Timpuri Noi şi Partizan? Site-ul vostru oficial acreditează ideea că „Partizan” e un alt nume pentru „Timpuri Noi”... 

Suedezu': Eu n-aş departaja Timpuri Noi de Partizan, esenţa e aceeaşi...

Artanu': Timpuri Noi şi Partizan sunt foarte departajate, ca atitudine. Uite, de pildă „Perfect”-ul de la Timpuri noi e într-un fel, iar „Perfect”-ul de la Partizan e altfel. Ce ne deosebeşte e atitudinea. La Partizan totul e puţin mai nebunatic şi agresiv... Habar n-am, poate că Dan crede că el e mai nebunatic...

ȘT: Înţeleg, deci, că şi unii şi alţii sunteţi „Timpuri Noi”?

Artanu': Noi eram 3 prieteni şi Dan ne-a zis: „Vă rog, lăsaţi-mă pe mine să continui cu Timpuri Noi”. I-am zis: „Nu prea ne convine dar dacă tu zici aşa, aşa să fie!” Nu ne convine să ne numim „Partizan”, „Partizan” e un nume mai tălâmb decât „Timpuri Noi”, care e un nume frumos. Noi, însă, ne ***** pe noi de plăcere că la vârstă noastră şi aşa cum suntem noi nu ne e ruşine şi nu ne e frică şi n-avem decât marea plăcere să o ardem şi noi...

ȘT: Revenind la prezent, aţi fost azi pe scenă cu un alt Dan (Byron, n.r.)...

Artanu': Să va spun eu cinstit, ca să se apuce o trupă cum e byron să facă o preluare a piesei noastre... vă daţi seama în ce situaţie bună ne-au pus? Cineva apreciază muzica noastră... E minunat.

Discuţia se-nvigorase, fără doar şi poate. Suedezu' se relaxase iar Artanu' zâmbea şi el, radiind un soi de energie care m-a făcut, pentru un motiv pe care n-aş putea să-l explic, să mă gândesc la doctorul Gregory House. Mi-am spus că nu se poate un moment mai potrivit să schimb niţel direcţia discuţiei. Prin urmare am tras aer în piept, m-am îndreptat către Suedezu' şi-am întrebat.

ȘT: Cum a fost în tricoul Stelei?

Suedezu' (după o pauză de câteva secunde, uimit de întrebare): Ştii cum a fost? A fost o mândrie totală şi în acelaşi timp şi o reţinere fiindcă la toate pozele de grup pe care le făceam, antrenorul Francisc Fabian ne punea să stăm cu mâinile încrucişate... A fost tare mişto fotbalistic dar n-a fost foarte rock.

ȘT: Artanu, cum e să fii vedetă de film documentar? Mă refer la „Baltă Albă”, documentarul filmat de regizorul Silviu Munteanu.

Artanu': Noi suntem o ceată de oameni frustraţi, bineînţeles, cărora ni s-au tăiat aripile şi rădăcinile. Vedeţi dumneavoastră, anii capitalismului seamănă foarte mult cu anii comunismului - aceiaşi tembeli. Prin acest tembelism s-a născut cartierul Balta Albă, o arhitectură tip Le Corbusier în anii '60 şi tot aşa s-a schimbat numele staţiei de metrou din Sălăjan în Nicolae Grigorescu. Numele n-are nicio legătură cu locul...

ȘT:... dar există staţia de metrou Timpuri Noi.

Artanu' (zâmbeşte): Da, există.

ȘT: Revenind la întrebare, cum a fost să fii în faţă camerei de filmat ca... Artanu şi-atât?

Artanu': Mi s-a părut mie că-s niscai actor şi cred că am şarjat acolo prea mult. Nu-s foarte mulţumit. Oricum, genul videoclip e mai...ofertant.. Ştii tu, televizorul killed the... radio star.

Autor: Ștefan Tivodar

Interviu apărut în revista Sunete și preluat de pe site-ul sunetelive.ro