Lucruri pe care le știi doar dacă ești… HEART DESIGNER

Lucruri pe care le știi doar dacă ești… HEART DESIGNER cu Oana Brătilă, 31 de ani

Există tot felul de meserii cu titulaturi ciudate sau amuzante, dar „heart designer” pare ceva rupt dintr-o poveste, iar Oana Brătilă chiar are acest job... în România. Însă drumul până acolo nu a fost unul chiar ușor. În vara anului 2016, Oana a rămas, subit, fără job. Se încheiase un proiect în care investise foarte multă energie în ultimii doi ani și jumătate și nu simțea deloc nevoia unei vacanțe, ci își dorea să-și găsească cât mai repede ceva de făcut. Asta pentru că în 2013, după ce își dăduse demisia de la un job cu care nu se mai identifica deloc, trei luni de pauză, în contextul unor evenimente pe plan personal, s-au transformat într-o depresie prin care nu-și dorea să mai treacă. „Atunci, după ce am încercat de toate - de la psihoterapie, la bioenergie și biserică - ce m-a ajutat cu adevărat a fost să mă implic în creșterea unui proiect din care aveam să beneficiez nu numai eu, ci și toți cei care ne-au trecut pragul în următorii ani – Institutul pentru Fericire. Asta pentru că mi-am găsit mereu confortul emoțional în a-i ajuta pe cei din jurul meu, în a face bine și în a contribui, atât cât am putut, la o lume mai bună. Era, așadar, iulie 2016, Institutul pentru Fericire abia se închisese și eu am simțit, pentru prima dată, că a venit momentul să cresc propriul meu proiect de antreprenoriat. Mokko a apărut din pasiunea soțului meu, Alex, pentru lucrul cu lemnul și pasiunea mea pentru… inimi. Pentru inimi și pentru lucruri frumoase, simple, cu suflet.”. Cu două luni înainte își creaseră singuri mărturiile de nuntă, feedback-ul primit de la prieteni fusese unul foarte bun, așa că au zis: „Ok, hai să facem asta! Hai să facem un atelier de meșteșugărit cu lemn!”. Alex avea în continuare un job stabil, Oana mai avea o sursă de venit din blogul ei, așa că exista și plasa de siguranță de care aveau nevoie pentru a plonja liniștiți în necunoscut. Așa se face că... „În iarna lui 2016 aveam deja un nume, un logo, o filosofie și entuziasm cât să mă trezesc, de doi ani încoace, zâmbind și cu poftă de lucru. Așa a apărut Mokko.”. Și așa a devenit Oana heart designer.

Dar ce înseamnă să fii cu adevărat „designer de inimi”, o meserie care pare, așa cum spuneam, ruptă din povești? Oana spune că și ea se simt de multe ori într-o lume fantastică: „În ultimii doi ani de zile, în universul meu, nu am fost doar designer de inimi, ci și pictor de inimi, promotor de inimi, vânzător de inimi, mesager de inimi. Cred că avem puterea să ne creăm propriul univers și mai cred că e foarte important ca acest univers să fie în armonie cu valorile noastre.”. Oana mai spune că a fi designer de inimi la Mokko înseamnă să gândești produse simple, minimaliste, cu atenție față de mediu și cu un mesaj puternic – un mesaj de umanitate și iubire către lume.

Atracția pentru inimi a venit de nicăieri, deși a fost acolo dintotdeauna. „Am fost mereu mai visătoare de fel, cu toate că mi-au plăcut foarte mult științele exacte, cu precădere matematica. Ce pot să-ți spun, totuși, e că pe caietele mele de matematică (și nu numai) desenam foarte multe inimioare.”. Oanei i-a plăcut simbolul în sine, așa cum se întâmplă multora, dar ceea ce o atrage cel mai mult este, de fapt, semnificația sa: „inima înseamnă viață și înseamnă iubire, iar eu cred că o viață trăită frumos este o viață trăită cu iubire față de tot ceea ce ne înconjoară și, la fel de important, față de noi înșine”. Dacă ceea ce căutăm cu toții este să fim fericiți, Oana crede că fericirea poate fi găsită de fiecare dată în diferitele manifestări ale iubirii. În viziunea ei, suntem fericiți atunci când ne simțim parte dintr-o comunitate, suntem fericiți atunci când avem familia și prietenii aproape, suntem fericiți atunci când dăruim, iar neuroștiința sprijină și ea manifestările de afecțiune - creierul secretă oxitocină și dopamină („hormoni ai fericirii”) atunci când îmbrățișăm pe cineva, de exemplu. Deci, e imposibil să nu-ți placă inimile.

Însă, Oana și Alex se ocupă cu multe alte lucruri la Mokko, nu doar cu făuritul de inimi din lemn. „Când am pornit Mokko, ce ne-am dorit de fapt a fost să creăm un atelier de produse lucrate la comandă și să încurajăm oamenii să vină cu idei. Cumva, am observat că există multe companii care oferă servicii de mobilă la comandă, dar nu știam niciuna care să ofere servicii de obiecte mai mici lucrate la comandă – diferite dulăpioare, casete de bijuterii sau alt tip obiecte decorative. Așa că avem pe de-o-parte produsele noastre de bază – accesorii fashion, accesorii pentru nunți și obiecte decorative – și, în același timp, lucrăm și produse pe baza ideilor venite de la clienții noștri.” De exemplu, anul acesta, de Crăciun, au lucrat o ramă foto cu un model deosebit de care s-au îndrăgostit și noi pe loc. Dar, o să vezi în fotografie, și aceasta are o mică inimă pe ea. Ei încearcă să integreze acest simbol în majoritatea produselor, pentru că a devenit, în timp, un simbol al Mokko. Dar o fac întotdeauna delicat, minimalist, cu bun gust.

În cazul în care te întrebi, „Mokko” înseamnă lucrul cu lemnul în limba japoneză și este o legătură specială pe care o au cei doi cu Japonia. „Asta pentru că suntem adepți ai filosofiei zen și ai artei simplității, două principii pe care le integrăm în viața noastră și pe care vrem, prin Mokko, să le dăm mai departe și în lume. Milităm pentru calitate în locul cantității, pentru simplitate, minimalism, esență.” Filosofia care reprezintă cel mai bine Mokko este încrederea în libertate, în toleranță, în umanitate, iar produsele lor sunt o declarație de susținere a acestor valori prin intermediul unui simbol universal al iubirii – inima. „Folosim doar lemn și culori acrilice pe bază de apă, iubim natura și încercăm să reorientăm oamenii înspre ea, într-o lume din ce în ce mai dominată de mase plastice. Misiunea Mokko, devenită acum și a mea: ‘making the world a better place, one heart at a time’.”

Cea mai mare provocare pentru designerii de inimi a fost să reușească să construiască un brand astfel încât oamenii să nu perceapă ceea ce fac doar ca pe un hobby de weekend. În primul an de Mokko, Oana era întrebată foarte des „și doar cu asta te ocupi?” sau, și mai rău, „și, de lucrat ce lucrezi?”. Industria produselor lucrate manual poate fi ușor desconsiderată, pentru că, într-adevăr, îi cuprinde și pe cei care aleg să rămână la stadiul de „activitate în timpul liber”, eventual cu o participare o dată pe an la un târg de mărțișoare, târg la care, și mai rău, aleg să-și vândă produsele la un preț foarte foarte mic, doar pentru că reprezintă singura ocazie să le dea. Iar asta nu ajută deloc, deoarece oamenii compară și nu înțeleg de ce în stânga cineva vinde o broșă lucrată manual cu 5 lei și în dreapta cineva o vinde cu 30 de lei. „Așadar, a doua mare provocare a fost legată chiar de chestiunea prețului. Pe de-o-parte din pricina celor care nu știu să-și aprecieze munca și, pe de altă parte, din pricina comparației cu produse aduse din China. Desigur, nu are sens să comparăm mere cu pere, dar, totuși, conștient sau nu, o facem.” Vestea bună e că sunt din ce în ce mai mulți oameni care apreciază lucrurile făcute în România și care sunt dispuși să investească mai mult, dar să susțină astfel designerii și producătorii români. În plus, se face ușor ușor și o trecere de la „mai mult, căci e mai ieftin”, la „mai puțin, căci e mai bun”.

Nu e de mirare că cele mai populare produse Mokko sunt colierele și broșele din colecția #CuInimaLaPurtător. „E cumva natural să fie așa, căci sunt produse pe care oamenii le poartă și pe care, astfel, alți oameni le văd. Și, când le văd, se îndrăgostesc iremediabil de ele și le vor și pentru ei. E, de altfel, și cea mai bună formă de promovare pe care o avem. Cum ar veni, lăsăm inimile noastre să vorbească pentru noi.”. 

Reacțiile celor care văd pentru prima dată inimile Mokko? „Zâmbesc. Le aduc și lor aproape la fel de multă bucurie ca celor care le poartă. Poate nu stârnesc reacții la fel de puternice ca bebelușii și puii de pisică, dar pe-aproape.”

Prin inimile pe care le face la Mokko, Oana a strâns și multe povești frumoase, care n-au cum să nu-ți aducă un zâmbet pe față atunci când ți le spune. De exemplu: „În toamnă am fost oprită pe stradă în Sibiu să fiu întrebată de unde am colierul cu inimă, iar, când i-am spus că eu l-am făcut, reacția a fost ‘Vreau și eu să comand una ACUM!`. Era duminică și i-am spus, în glumă, că nu preiau comenzi în weekend. Mă gândeam, ulterior, cât de ușor îți e să intri în vorba cu cineva care poartă o inimă. Parcă e, așa, un semnal că omul e bun și deschis către conversație.”.

O poveste chiar mai frumoasă este acesta: „Una dintre poveștile care m-au emoționat cel mai mult este a unei cliente (ulterior devenită și prietenă) care abia ce se angajase într-un nou loc de muncă. Era ușor timorată, în prima zi de lucru, nu știa pe nimeni și apoi a văzut o altă fată care purta o inimă lucrată de noi. S-a dus țuști la ea, de zici că se regăsise cu o prietenă pe care nu o mai văzuse de mult. Erau, cumva, amândouă membre ale grupului neoficial de „iubitori de inimi” și asta a ajutat-o să se simtă mai ușor parte din noua comunitate în care intrase. ‘Hearts – connecting people’.”

Interviu realizat de GRUIA DRAGOMIR, Redactor Zile şi Nopţi