Opera Națională București prezintă premiera spectacolului „Peer Gynt” de Edvard Grieg și „Carmina Burana” de Carl Orff, unde la pupitrul dirijoral se va afla maestrul Tiberiu Soare. Costumele, decorul și luminile au fost create de către Mario De Carlo iar corul a fost pregătit de către Daniel Jinga. „Peer Gynt”, soundtrack-ul compus de Grieg pentru piesa lui Henrik Ibsen, îl va aduce în fața publicului pe actorul Ion Caramitru, în calitate de invitat. Partea a doua, „Carmina Burana” de Carl Orff, bazată pe colecția medievală de 24 de poeme cu același nume și parte a tripticului „Trionfi” alături de „Catulli Carmina” și „Trionfo di Afrodite”, va fi interpretată de către baletul, soliștii, corul și orchestra ONB. Iubitorii muzicii clasice nu au nevoie de mai multe argumente pentru a căuta să asiste la spectacol, însă ceilalți melomani poate că… da. Ei bine, de ce ar face-o?
Rememorare a influenţei suitelor din „Peer Gynt” asupra muzicienilor din Pop culture. În 1960, Duke Ellington a înregistrat o versiune Jazz al lui „Peer Gynt” pe albumul său „Swinging Suites by Edward E. & Edward G.” însă popularitatea muzicii lui Grieg avea să vină datorită Rock-ului în 1966-67, când, eliberate de problema drepturilor de autor deținute de Fundația Grieg, influentele trupe The Who și Big Brother & the Holding Company au înregistrat propriile interpretări ale compoziției „În peștera regelui munților” din Suita Nr. 1 Op. 46. Aveau să urmeze în timp Electric Light Orchestra, Rick Wakeman, Savatage, Marillion, și, după 2000, în trendul globalizator, tema a fost adoptată inclusiv de asiatici (grupurile de K-Pop SF9 și duoul de J-pop W).
Apropo de reprezentarea creației lui Orff, la rândul său celebră în Pop culture prin utilizarea frecventă a poemului „O Fortuna” în filme („Ultimul mohican”, „The Doors”), seriale TV („The Simpsons”, „American Horror Story”), jocuri video („World of Warcraft”), spoturi publicitare (Adidas, Hershey’s) și muzică (Michael Jackson, Ozzy Osbourne), coregraful spectacolului de la ONB, milanezul Davide Bombana (ce a debutat în ’77 cu baletul La Scala) declară: „Pentru mine, cel mai răscolitor aspect al cantatei Carmina Burana este accepțiunea vulnerabilității și impotenței omenirii în fața destinului, cu schimbările sale constante. În ciuda acestui fapt, ființa umană, în atașamentul său disperat pentru viață, în zadar încearcă cu toată puterea să uite și să lupte împotriva sabiei lui Damocles ce îi atârnă deasupra capului.”. Însumând cele de mai sus, pare limpede că ONB a făcut toate eforturile pentru a ne oferi un spectacol-combo de calibru greu pe care nu ar trebui să îl ratăm.
Articol de IOAN BIG, Publisher Zile şi Nopţi Bucureşti
N.R.: Reprezentațiile cu titlu de premieră vor avea loc pe 18 (ora 18:00), 19 (ora 18:30) și 22 mai (ora 18:30).