Interviu | Tudor Giurgiu

Festivalul Internațional de Film Transilvania împlinește 18 ani, iar ediția din acest an va fi una cu adevărat specială!


TIFF 2019 se va desfășura în perioada 31 mai – 9 iunie și pregătește cinefililor o mulțime de momente speciale, de la proiecții de filme în premieră mondială, la cine-concerte, invitați de seamă din lumea cinematografiei, și un weekend special la Bonțida.


Am putea să vorbim despre TIFF zile întregi, însă am prefera să-l lăsăm pe Tudor Giurgiu, directorul festivalului, să o facă, pentru că știe el mai bine ce se va întâmpla în acest an. Am povestit cu el despre ce înseamnă 18 ani de TIFF, ce surprize speciale ne așteaptă în acest ani la festival și despre noul său film, Parking, care va deschide evenimentul. Lectură plăcută!


În primul rând, trebuie să începem cu un „la mulți ani” răspicat pentru că anul acesta TIFF-ul își sărbătorește majoratul. Cum ați descrie acești 18 ani de festival? Care ar fi identitatea sa, în viziunea dumneavoastră?


Acești 18 ani de festival au fost o călătorie uimitoare, nu știu dacă aș putea cuprinde în câteva cuvinte imaginea de ansamblu. Au fost 18 ani de descoperire, de maturizare, de creștere, de muncă intensă, de emoții trăite la maxim, de oameni frumoși. Pentru cei care fac astăzi 18 ani e un pas uriaș spre libertate și responsabilitate, un moment de răscruce și oportunitatea de a descoperi lumea. Într-un fel cred că la fel este și cu identitatea festivalului – încă de la început și-a asumat o responsabilitate majoră, a apărut într-un moment în care România nu avea un festival de film adevărat, la nivelul la care erau cele din afară și a devenit reper și un element de identitate națională în sine – mai ales în ceea ce privește Clujul. A oferit acces la culturile cinematografice din întreaga lume, a adus la un loc cinefili cu staruri și realizatori de film, a creat oportunități de educație cinematografică, networking și finanțare, iar acum e vremea să demonstreze că s-a maturizat și trece într-o nouă etapă. De exemplu, la ediția de majorat propunem un nou proiect de anvergură, menit să completeze celelalte inițiative: TIFF Unlimited - o platformă românească de VoD (video-on-demand), disponibilă la nivel național, prin intermediul căreia utilizatorii pot urmări filme oriunde, oricând și de pe orice dispozitiv (calculator, TV sau smartphone). Majoritatea filmelor europene, mai ales cele de artă, nu ajung în România, nu rulează în cinematografe, nu sunt lansate pe DVD, iar astfel cinefilii sunt privați de experiența vizionării unui conținut de calitate, lucru pe care TIFF Unlimited își propune să îl schimbe.


Anul trecut v-am întrebat ce ar trebui să se întâmple la TIFF17 ca să simțiți că este o ediție reușită și o parte din răspuns a fost „să ajung să văd mai multe filme”. Ați reușit? Este un film care v-a impresionat mai tare?


Nu am reușit, dar am fost foarte impresionat de filmul Donbass al lui Loznitsa și că am revăzut Du-te și vezi (r. Elem Klimov).


Ce vă motivează să organizați TIFF-ul?


Pe mine în general mă motivează să ajung în locuri unde alții nu au mai fost. Așa a fost cu începuturile TIFF și e un target pe care încercăm să îl punem fiecărei ediții. Sunt motivat de entuziasmul și bucuria de a regăsi în public, la fiecare ediție, fețe cunoscute, oameni care așteaptă cu nerăbdare festivalul și ceea ce le aducem în acele 10 zile. Regăsesc în public tineri care erau efectiv copii când am început noi TIFF-ul. I-am văzut crescând sub ochii noștri, devenind regizori, actori, oameni de film, oameni inspirați de ce facem – anul ăsta e prima ediție TIFF în care avem 4-5 regizori clujeni în competiția de scurt-metraje a Zilelor Filmului Românesc. Orașul în sine a crescut sub influența TIFF, iar asta mă face să fiu mândru de ce am realizat și să doresc să continuu.


Deschiderea TIFF18 va prezenta, în premieră, noul film pe care l-ați realizat, Parking. Ce v-a atras la „Apropierea” al lui Marin Mălaicu-Hondrari și cu ce mesaj ați dori ca publicul să plece de la proiecție?


Romanul lui Marin m-a trecut prin toate stările: melancolie, nostalgie, iubire. M-a facut să vreau să mă teleportez în sudul Spaniei, în Andaluzia, în peisajele uscate descrise în carte. Am fost ghidat de senzații, de emoții și mi-am pus imediat întrebarea „cum ar fi să încerc o ecranizare?”. Însă publicul ar trebui să se aștepte la o adaptare liberă. Nu e o ecranizare care să respecte fidel litera cărții, de asta am și scris pe generic că e un film inspirat din romanul lui Marin. Sper însă să fi reușit să captez atmosfera și vibe-ul din carte, atât de speciale. Nu e un film didactic, moralizator… nu m-am gândit la un mesaj anume cu care să plece oamenii de la film, dacă reușesc fie și pentru câteva moment să trezesc emoție publicului cred că este cel mai important lucru.


Aveți vreodată emoții înainte de lansarea unui film? Sau ce gânduri aveți înainte ca filmul să ruleze?


Firește că am și nu doar înaintea lansării unui film regizat de mine, ci și a unuia produs de mine. De exemplu, în toamnă, la momentul premierei de gală Moromeții 2, când am văzut acei peste 4000 de oameni care au umplut Sala Palatului bucurați, entuziasmați, miscați... de un film românesc, m-au copleșit emoțiile și pe mine. De fiecare dată când lansez un film – regizat sau produs de mine – am acea curiozitate tipică omului care știe ceva pe de rost, cu ochii închiși și care e entuziasmat de tot procesul prin care a trecut să livreze acel produs și care vrea să vadă dacă publicul va rezona cu ceea ce îi propune, dacă se va îndrăgosti de personajele de pe ecran…


Scenarist, regizor, director de festival - trei roluri care v-au definit cariera. Care simțiți că este cel „principal” și de ce?


E o întrebare care mă pune mereu în dificultate… nu pot să fac un top, nu pot să zic că atunci când regizez e mai „cool” decât atunci când sunt la TIFF sau decât atunci când produc filmele altor colegi. Sunt roluri diferite, care aduc satisfacții diferite și generează emoții diferite, unele care nu se pot compara. Nu pot compara experiența din cele două săptămâni de TIFF când dorm puțin, dar trăiesc totul intens și văd cu ochii mei ce oferim oamenilor de acolo care îți spun „mulțumesc” când te văd pe stradă cu satisfacția de a fi pe un platou de filmare și de a mă izola de absolut tot ce e în jurul meu – media, politică, rutina zilnică – dar continuând să fac parte dintr-o comunitate cu oameni pe cât de mișto, pe atât de diferiți, cu povești și experiențe de tot felul, care lucrează non-stop alături de mine pentru a face un film.


TIFF are în acest an un parteneriat cu Shanghai International Film Festival. Cum ați ajuns la el?


Bazele parteneriatului s-au pus odată cu prezența reprezentanților TIFF la cea mai recentă ediție a SIFF din vara anului trecut. Atunci, TIFF a devenit parte din Belt & Road Film Festival Alliance, platforma dedicată schimburilor interculturale prin intermediul celor mai importante festivaluri de film din lume. În toamna lui 2018, o delegație SIFF condusă de directorul festivalului, doamna Fu Wenxia, s-a aflat la București pentru a finaliza discuțiile legate de acest parteneriat și… iată-ne aici.


Nu cred că parteneriatul ar trebui să fie o chiar o surpriză, cinematografia chineză este printre cele mai dinamice din întreaga lume și ne-am gândit că a venit momentul să propunem publicului TIFF un focus cu filme interesante, vechi și noi, majoritatea nedifuzate în România până acum. În plus, în cadrul întâlnirii și discuțiilor din toamnă, am constatat alături de oaspeții chinezi că ambele festivaluri sunt foarte asemănătoare din punct de vedere al structurii programului și al inițiativelor destinate perfecționării tinerilor profesioniști de film, deci un schimb de experiență nu poate fi decât binevenit.


Focus China - ce surprize ne așteaptă aici? Dacă se pot anunța, firește.


În cadrul Focus China publicul are șansa să vadă o selecție eclectică de filme în premieră, care include nu doar titluri recente și foarte premiate, ci și clasici de referință. Dintre cele 9 titluri, țin să menționez clasicul mut Zeița/The Goddess (r. Wu Yonggang) care astăzi este considerat unul dintre cele mai populare titluri din Epoca de Aur a cinematografiei chineze, iar la TIFF 2019 va fi prezentat cu acompaniamentul live al celebrului chitarist american Gary Lucas pe 5 iunie, la Biserica Romano-Catolică «Sfânta Treime». Unul dintre highlight-urile incontestabile este noul opus al maestrului Zhang Yimou, Umbra / Shadow, prezentat la Festivalul de la Veneția 2018, unde cineastul a fost recompensat cu Trofeul Glory to the Filmmaker pentru întreaga carieră. Aș recomanda publicului să nu rateze nici Lungul drum al zilei către noapte / Long Day’s Journey Into The Night (r. Bi Gan) care a fost inclus în secțiunea Un Certain Regard la Cannes, în 2018, și a depășit recordurile de încasări. Ultima oră din film, turnată în 3D fără nicio tăietură de montaj, reprezintă un nou record în domeniu. Tot un succes enorm de box-office în Asia a este și Proiectul Gutenberg / Project Gutenberg - un tribut adus Epocii de Aur a filmelor de acțiune made in Hong Kong.


Este un alt moment din festival pe care publicul nu trebuie să-l piardă?


Întâlnirea cu Nicolas Cage, clar! Vedeta americană se va afla la Cluj în primul weekend de TIFF, iar pe 1 iunie va primi Trofeul Transilvania pentru Contribuția Adusă Cinematografiei Mondiale într-un eveniment special organizat în Piața Unirii Open Air, urmat apoi de proiecția thriller-ului hi-tech Față în față (r. John Woo). Iar a doua zi, în decorul spectaculos al Castelului Banffy de la Bonțida, fanii vor putea urmări horror-ul sângeros Mandy (r. Panos Cosmatos), cel mai recent film în care joacă.


Pe 31 mai inaugurăm și Uzina Filmelor de Amatori - o instalație interactivă revoluționară, gândită să dezvolte, să cultive și să răspândească pasiunea pentru film, imaginația și creativitatea în rândul publicului larg. Conceptul este creat de renumitul regizor, scenarist si producător francez Michel Gondry și oferă publicului șansa de a-și crea propriul film, punându-le la dispoziție decoruri, echipament și toate resursele necesare. La inaugurare va fi prezent chiar Michel Gondry, căruia i-am dedicat și o retrospectivă completă în programul TIFF.


Nu ne dezicem nici în ceea ce privește concertele, anul acesta la Cluj ajung două fenomene europene - Les Négresses Vertes, legendele franceze care revin după o îndelungată absență de pe scena muzicală și The Kabatronics, un proiect transcultural unic care îi reunește pe maeștrii brass ai Fanfarei Tirana și britanicii eclectici de la TransGlobal Underground. În plus, Iubitorilor de film și muzică li s-a pregătit anul acesta o surpriză cu totul și cu totul specială: seara de 4 iunie, este rezervată proiecției speciale din Arkhai Sculpture Park, Vlaha, și Generației Woodstock (Woodstock: Three Days that Defined a Generation), proaspăt lansat la Tribeca Film Festival din New York.


Spiritele sunt foarte încinse momentan în lumea politică din România. Va aborda TIFF18 acest subiect în vreun fel? Mai ales că acum are și drept de vot.


Da, va fi o ediție politică asta însemnând că am ales și filme care vorbesc despre corupția din politică (și nu neapărat din România), despre corupție ca obicei intrat viața publică din România, filme despre cei 30 de ani de la Revoluție și asta pentru că întotdeauna TIFF-ul a vrut să fie implicat în viața cetății, a vrut să fie o oglindă a schimbărilor din societate.