Marius Cisar – actor, director Centrul Cultural Reduta
În actorie este vorba de altruism, generozitate și iubire nețărmurită
„Totul pleacă de la nivelul de simțire. Dacă un actor are ceva special, e acel simț în plus pe care și-l dezvoltă și care-i permite să-și exteriorizeze emoțiile, astfel încât ele să ajungă sub formă de energie la public. În actorie este vorba de foarte mult altruism, generozitate și o iubire nețărmurită. E genul de meserie în care dacă nu este armonie, nu te bucuri de armonie nici în viața privată. Este o dependență foarte puternică între destinul meu artistic și destinul meu ca simplu om.“
Teatrul este genul de vis pe care îl vezi împlinit, mult mai târziu în viață
„Este un har divin să poți face orice meserie din domeniul artistic: sculptor, pictor, muzician actor, etc. Eu mi-am descoperit harul foarte devreme. De mic, am știut că vreau să mă fac actor. Părinții au spus fă o meserie, și am făcut electronică. Eram priceput, dar am avut acea neliniște pe care o capeți dacă te îndepărtezi de ceea ce ți-e dat. Teatrul este genul de vis pe care îl vezi împlinit, mult mai târziu în viață, când vine momentul despărțirii de meseria asta. Actoria este o meserie de continuă competiție, nu neapărat cu ceilalți, ci cu tine“.
Memoria afectivă este necesară pentru asimilarea tuturor stărilor
„Stările interpretate vin de la sine. La actori funcționează o altfel de memorie. Noi nu învățăm rolurile mecaninc, e un exercițiu pe care îl dobândim încă din facultate. Funcționează memoria afectivă, iar tot ce asimilăm trece prin filtrul emoției și al logicii.“
Teatrul ne pune oglinda vieții în față
„Se spune că teatrul nu moare niciodată. Este nevoie de teatru pentru că ne pune oglinda vieții în față, cum spunea Shakespeare. Ne regăsim în poveștile de pe scenă, în biografiile personajelor aduse pe scenă. Eu zic că teatrul este un balsam. Teatrul mai este și cel care sedimentează istoria unei omeniri, pentru că înmagazinează cel mai bine momentele cheie ale civilizației umane.“
Participarea publicului la un act de cultură este asemenea unui act de credință
„Când participi ca spectator la un act de cultură este asemenea unui act de credință. Cred că publicul își va recupera acea credință. Acesta are nevoie de o poveste în care să se implice, atunci când vine la teatru. Dacă ții cont de nevoia aceasta, atunci drumul publicului către teatru va fi mult mai neted.“
Articol realizat de Ioana Mircea, Redactor-șef Zile și Nopți Brașov
