Lucruri pe care le știi doar dacă ești PROFESSIONAL DANCER / COREGRAF cu AURA VIDROIU

Aura Vidroiu s-a apucat de dans de la vârsta de 13 ani și a reușit să-și transforme această pasiune într-o meserie de care nu doar că este foarte mândră, dar care i-a adus recunoaștere și i-a transformat radical viața, în bine. De-a lungul carierei, Aura a apărut în numeroase videoclipuri, dar a realizat și coregrafia pentru numeroase clipuri ale unor artiști români renumiți.

 

Despre alegerea acestui domeniu, Aura spune că totul a început din pură curiozitate, la vârsta de 13 ani. „M-a atras ca hobby și ulterior a devenit jobul meu. Motivul pentru care am ales să mă dedic dansului a fost doar din pasiune și a devenit un job fără să îmi propun neapărat. Momentan nu mă ocup cu altceva, tot ce fac are legătură cu dansul.”

 

Despre cum arată o zi din viața ei, Aura mărturisește că depinde de perioadă. „Predau regulat de 3 ori pe săptămână (care reprezintă un antrenament și pentru mine) și, în rest, apar constant lucruri noi. Sunt zilnic la sală, încerc să mă antrenez de fiecare dată când am ocazia. Nu pot descrie o zi la modul general, pentru că fiecare dintre ele e diferită în funcție de ce se întâmplă în momentul respectiv, ceea ce pentru mine este foarte tare, pentru că nu am cum să mă plictisesc și fiecare experiență e total diferită de cealaltă în funcție de oamenii implicați, de loc, de subiect etc.”

Un lucru pe care foarte puțini oameni îl știu despre job-ul de profesional dancer: „Perseverența este necesară și antrenamentul individual nu trebuie să înceteze în momentul în care dansul începe să devină profitabil. Lucrurile evoluează constant și e important să nu rămâi în urmă cu informația, dacă vrei să faci asta pentru o lungă durată de timp. Cât pentru necunoscători, deși pare ușor când privești din exterior, totul necesită extraordinar de multă muncă și câteodată condițiile în care facem asta sunt extreme și deloc confortabile, dar datoria noastră este să nu arătăm asta în momentul în care performăm.”

 

Despre cea mai importantă calitate pe care un dansator trebuie să o aibă, Aura spune: „Nu știu dacă se poate numi o calitate, dar consider că e necesar să „do it for the love of it”. Trebuie să îți placă să dansezi și restul o să vină de la sine.”

Unde se dansează bine în București? „O să vorbesc în principiu de școli de dans. De exemplu, eu colaborez în prezent cu Dance Prestige, unde sunt ceva cursuri tari și multe evenimente comerciale, colaborări cu artiști, proiecte extra etc.  Colaborez și cu Follow Art Dance Studio, care se ocupa mai mult de zona de hip hop freestyle cu Robert Tatoi - din punctul meu de vedere, el e unul dintre cei mai tari teacheri de la noi din țară. De asemenea, recomand școala de dans Artizthick pentru cei care vor sa aprofundeze mai multe stiluri de dans din zona urbana și bazele acestora. Se mai dansează bine absolut oriunde predau oameni buni și, de regulă, nu predau doar într-un singur loc sau nu dețin o școală de dans.”

Dacă România ar fi un stil de dans, Aura l-ar descrie astfel: „Nu m-am gândit niciodată la asta. România este puțin din fiecare, cred că asta ar fi descrierea.

Despre cele mai mari satisfacții pe care le oferă acest job, Aura spune că sunt foarte multe și enumeră: „Posibilitatea de a călători în toată țara/lumea, de cele mai multe ori gratis, fiind plătit pentru câteva ore în care doar îți exprimi pasiunea, capacitatea de a înțelege și de a lucra tot timpul cu oameni noi și diferiți, ocazia de a cunoaște diferite culturi, prin faptul că întâlnești oamenii din toate colțurile lumii. De asemenea, este știut că dansul are un impact puternic și pozitiv atât fizic, cât și psihic. Sunt foarte multe!”

 

Cel mai important sfat pe care Aura l-ar da cuiva care-și dorește să se facă professional dancer este: „Să înțeleagă că există un proces și dacă treci prin el nu are cum să nu ți se întâmple ceea ce îți dorești. Să nu urmeze niciodată trend-ul, ci evoluția organică. Să își dorească să nu fie nevoit să facă vreun compromis pentru a fi în top.”

Despre ce a învățat de la dans: „Aproape tot ce știu. Fac asta de la 13 ani, când începe maturizarea și toată viața mea de atunci s-a legat de asta. O să mă limitez la: sunt foarte recunoscătoare că am oportunitatea să fac asta și sper să pot să ofer înapoi informație altora, măcar un sfert din tot ce am învățat eu. E un mod foarte amplu de a trăi.”

Articol realizat de Gruia Dragomir, Redactor Zile şi Nopţi