POVEŞTI DIN BUCUREŞTI | Grupul de Iniţiativă Civică Lacul Tei: Locuitorii unui cartier care se implică activ în rezolvarea problemelor

Știam de existența Grupului de Inițiativă Civică Lacul Tei de ceva vreme, dar de curând am fost curioși să vedem cum funcționează un astfel de model de organizare și implicare socială, dar și cum au evoluat lucrurile într-un cartier din București unde funcționează un astfel de grup de locuitori care și-au unit forțele pentru rezolvarea problemelor comune. La întrebări ne-a răspuns Elena Necula.

Despre începuturi, Elena ne povestește: „Grupul de Iniţiativă Civică Lacul Tei a fost înfiinţat în 2010, în cadrul Programului de organizare comunitară derulat de CeRe: Centrul de Resurse pentru Participare Publică. Atunci, câţiva locuitori din cartier s-au hotărât să rezolve probleme comune. Această decizie a venit oarecum firesc, plutea în aer tendinţa de coagulare a energiilor. Şi asta pentru că nevoile unui cartier, ale unei comunităţi, cel mai bine le cunosc cei care le întâmpină zilnic, cei care trăiesc acolo. Autorităţile fie nu le cunosc, fie le ignoră. Locuitorii cartierului Tei s-au hotărât să se implice activ în rezolvarea problemelor, nu să aştepte să vină altcineva, cu superputeri, pentru a le rezolva. Şi au făcut-o de multe ori, cu rezultate vizibile în viaţa de zi cu zi a cartierului.”

Procesul de a-i convinge pe cei din zonă să se alăture n-a fost deloc simplu: „A fost dificil, e întotdeauna dificil să strângi oameni laolaltă. Vorbim despre oameni cu profesii, stiluri de viaţă, nevoi, personalităţi diferite. Fiecare, mai ales când cheltuie energie şi timp voluntar, consideră că problemele propuse spre rezolvare şi soluţiile lui sunt cele mai importante, cele corecte. Minunat este însă faptul că oamenii au trecut peste ceea ce îi diferenţiază şi au pus accent pe ce îi apropie. Iar când a fost groasă, când a existat o problemă mare, s-au mobilizat extraordinar şi într-un timp foarte scurt, cu o eficienţă... De exemplu, când a fost povestea cu ansamblul statuar dedicat prinţului Rainier de Monaco. Primăria Generală plănuia să îl amplaseze pe peluza mare din Parcul Circului, în faţa clădirii Circului. Asta însemna mutilarea parcului, distrugerea spaţiului verde, pentru totdeauna. Locuitorii din Tei s-au mobilizat în câteva ore, a avut loc un protest spontan, a fost chemată mass-media şi ansamblul statuar a fost reamplasat. Proiectul nu a putut fi anulat. Dar parcul a fost salvat din nou de cetăţeni. Un om singur nu ar fi putut face nimic din toate astea, doar faptul că ne-am unit, trecând peste nevoi personale sau orgolii, a creat forţa care a mişcat evenimentele în direcţia dorită.”

În ceea ce privește cele mai notabile victorii, Elena le enumeră pe următoarele: „Cele care au avut impact direct asupra geografiei cartierului, care ar fi fost modificat iremediabil. Şi toate au avut ca punct central Parcul Circului. Vorbim despre salvarea a 11.500 mp de spaţiu verde din parc, care fuseseră cedaţi Circului, spre folosinţă. Apoi, despre reamplasarea grupului statuar de care am pomenit, care ar fi betonat o altă bucată de parc. Şi nu în ultimul rând despre protestele pentru salvarea lacului din centrul parcului, care tindea să sece, ultimul având loc în primăvară. Iar totul s-a făcut prin mobilizarea cetăţenilor, cu ajutorul lor, prin implicarea activă în viaţa comunităţii.”

Despre cât de prietenos e Bucureștiul cu oamenii care-l populează: „Bucureştiul are zone mai plăcute şi zone mai puţin plăcute pentru locuit sau vizitat. Cartierul Tei e dintre cele mai plăcute, avem noroc. Şi tocmai de aceea ne-am mobilizat pentru a salva ceea ce are mai bun şi a-l face mai plăcut, străduindu-ne să schimbăm ce nu ne place.”

Cât de eficient e un astfel de grup? „Grupul de Iniţiativă Civică Lacul Tei este un grup informal şi apolitic. Nu avem statut juridic, economic. Nu avem un lider, cenzor, cont bancar, nu avem vreun formular de înscriere în grup, cotizaţie de membru etc. Suntem pur şi simplu nişte locuitori ai cartierului care îşi dedică timp şi energie pentru a face lucruri utile sau evenimente frumoase în cartier. Este greu să vorbim în termeni de eficienţă. Dacă ne raportăm însă la faptul că am reuşit să schimbăm soarta cartierului prin audienţe, petiţii, că am mobilizat cetăţenii şi au venit la mitinguri, că am organizat evenimente culturale în cartier, de exemplu, câteva seri de astronomie, dintre care una cu peste 3.000 de participanţi, că am scos opt numere din ziarul „Foaia de Tei”, că am înfiinţat un Centru Cultural Comunitar... Se pare că suntem totuşi eficienţi.”

Un lucru pe care puțini îl știu despre zona Tei: „În zona Tei existau până prin anii ’90 şapte-opt ştranduri, pe malul lacului Tei. Se putea face baie în lac, existau vaporaşe pentru plimbări pe lac, bărci şi hidrobiciclete, era multă verdeaţă, foarte plăcut. Venea puhoi de lume, din tot Bucureştiul, vara. De câţiva ani tot trenează un proiect de reamenajare a salbei de lacuri din jurul Bucureştiului, care, dacă s-ar realiza, ar face oraşul mai plăcut de locuit. Dar s-au cheltuit mulţi bani, iar proiectul se reactivează periodic, i se face reclamă şi nimic nu e finalizat.”

Dacă Bucureștiul ar fi o persoană, Elena ar descrie-o astfel: „Aceasta e o întrebare personală, nu am cum să răspund în numele Grupului. Eu văd Bucureştiul drept o persoană repezită, zgomotoasă, naivă, entuziastă şi inconstantă. Alergând de colo-colo întreaga zi. Cu momente tihnite, seara, moleşit de agitaţia de peste zi, ascultând greierii sau ploaia, sau puţină muzică.”

Despre felul în care ar vrea să schimbe pe viitor zona în care trăiesc, Elena ne răspunde: „Cam în direcţia de până acum. Vom continua cu proiectele pe care le-am început, unele derulându-se cu ajutorul Centrului Comunitar Tei. Ne vom strădui să obţinem ceea ce ne dorim, un trai tihnit în cartier, cu spaţii verzi bine întreţinute, cu străzi curate, reparate şi sigure. Cu trotuare reparate şi golite de maşini. Cu treceri de pietoni marcate. Cu un transport public eficient. Păstrăm contactul cu cartierul, cu locuitorii, le ştim o parte din nevoi. Vom organiza, ca şi până acum, întâlniri cu comunitatea pentru a afla despre problemele nou-apărute şi soluţiile propuse de cetăţeni. Suntem vizibili şi on-line, avem o pagină de Facebook cu vreo 3.700 de like-uri, un site şi un blog. Oamenii ne pot contacta direct, mai ales pe Facebook primim mesaje.”

Articol de Gruia Dragomir, Redactor Zile şi Nopţi Bucureşti