POVEŞTI DIN BUCUREŞTI | Centrul FILIA: ONG-ul care face auzite vocile femeilor

Centrul FILIA există în România de 19 ani, iar prin acțiunile sale sprijină egalitatea de șanse, emanciparea femeilor, educația sensibilă la gen, politici publice sensibile la gen, studii și cercetări care includ și dimensiunea de gen, participarea politică a femeilor, reprezentarea politică a intereselor de gen, a intereselor femeilor, politicilor care sprijină parteneriatul public-privat dintre femei și bărbați, incluziunea socială, politici de armonizare a vieții de familie cu profesia etc.

Credit foto: Raja Van Ik

Despre cum a apărut Centrul FILIA și cine sunt membrii fondatori: „Centrul de Dezvoltare Curriculară și Studii de Gen: FILIA, pe numele nostru extins, a apărut la inițiativa a 15 profesori de la Școala Națională de Studii Politice și Administrative pentru a dezvolta studiile despre egalitate de gen și feminism în România. Printre membrii fondatori se regăsesc profesori precum Mihaela Miroiu, Cristian Pîrvulescu și Liliana Popescu. De-a lungul celor 19 ani de activitate, FILIA și-a diversificat domeniile de interes și a adoptat pe lângă componenta de cercetare și activismul, advocacy și lucrul în comunitate.”

Misiunea lor a fost și este una cât se poate de grea: „A schimba mentalitățile oamenilor credem că este cel mai greu lucru cu putință, deoarece oamenii trăiesc majoritatea vieții cu anumite stereotipuri și prejudecăți despre ce înseamnă să fii femeie și ce înseamnă să fii bărbat, cum se comportă o femeie „adevărată”, o mamă „bună”, o nevastă „gospodină” etc. Ei se comportă în acord cu aceste idei și îi judecă pe ceilalți care ies din „tipare”. Este interesant să observăm că o jignire adresată bărbaților care nu se comportă în acord cu anumite norme sociale despre masculinitate este că sunt „femei” sau „fetițe”: „De ce te comporți ca o femeie (uneori spus mai vulgar)”, „nu mai plânge că nu ești fetiță” etc. Aceste limite pe care le punem oamenilor în funcție de sexul lor nu au urmări pozitive - putem observa că rata de sinucidere la bărbați este de până la 3 ori mai mare ca în cazul femeilor, iar acest lucru se datorează, în parte, faptului că nu își exprimă durerile, frustrările, supărările. Noi lucrăm pentru a deconstrui aceste norme și încercăm să-i determinăm pe alții să vadă dincolo de ele sau măcar să le chestioneze, să se întrebe, de exemplu, dacă femeia este cu adevărat născută cu neuroni speciali, care o fac mai pricepută la datul cu mopul sau este pur și simplu un lucru învățat. Deși nu este simplu, de-a lungul activității noastre, am observat schimbări. Societatea românească nu mai este ca acum 19 ani, din fericire, iar din ce în ce mai mulți oameni vin spre noi fie pentru a voluntaria, fie pentru a ne sprijini prin diverse acțiuni.”

Despre cele mai importante victorii înregistrate de Centrul FILIA: „Cu siguranță cele mai mari victorii înregistrate de Centrul FILIA, au fost ca parte a Rețelei pentru prevenirea și combaterea Violenței Împotriva Femeilor, și sunt reprezentate de semnarea și ratificarea Convenției de la Istanbul și îmbunătățirea cadrului legislativ cu privire la prevenirea și combaterea violenței domestice. A fost rezultatul unei munci asidue, care a presupus nenumărate scrisori deschise, mese rotunde cu reprezentanți ai statului, unii mai implicați, alții mai puțin implicați, proteste, manifestații. Cu toate aceste, măsurile pe care le-am obținut sunt importante și au rolul de a oferi o protecție mai ridicată victimei. Dintre acestea amintim ordinul de protecție provizoriu care poate fi dat pe loc de polițist în urma completării unui formular care măsoară gradul de risc la care este supusă victima, valabil 5 zile timp în care victima poate face pașii necesari pentru a obține un ordin de protecție de la judecătorie. Mai mult, acum polițistul poate pătrunde în locuință fără acord și îl poate înlătura pe agresor din casă, chiar dacă el este proprietar. Totodată, am vrea să amintim printre campaniile de succes proiectul nostru de suflet „Bona Dea - Acționăm pentru sănătatea și siguranța femeilor”, în care, în cele două ediții, am organizat 100 întâlniri tematice în 27 de localități și am cunoscut peste 2000 de femei. Întâlnirile au fost despre sănătate maternală și alăptare, prevenirea cancerului de sân și a cancerului de col uterin, prevenirea și combaterea violenței domestice, hărțuirea sexuală și discriminarea femeilor pe piața muncii. Ne-am dorit să creăm un spațiu sigur pentru femei, în care să discute despre aceste realități cu care se confruntă sau se pot confrunta, de a împărtăși din experiențele lor fără  a se simți judecate și pentru a fi ajutate. Cu acest prilej am cunoscut mii de femei căroa le mulțumim și le suntem recunoscătoare că au venit, au avut încredere să se deschidă față de noi și să ne împărtășească din experiențele lor. Motto-ul FILIA este „Facem auzite vocile femeilor” și numai alături de ele și prin ele putem să ne continuăm activitatea.”

Cum este privit feminismul de români / bucureșteni? „Din păcate, feminismul în general are o imagine negativă: noi suntem „femeile nebune” care vor să distrugă bărbații și să traiască singure pe acest pământ. Lucru care nu este adevărat. În mod simplist, feminismul se referă la egalitatea în drepturi și în șanse a femeilor și bărbaților. Nu presupune supremația niciunui sex, ci din contră. Ne dorim să avem cât mai mulți bărbați feminiști care să susțină cauza feministă. În ceea ce privește reacția de respingere a feminismului, nu de puține ori ni s-a întâmplat ca cineva să ne spună că susține drepturile egale indiferent de sex sau că este împotriva discriminării femeilor, dar că nu este feminist/ă sau să fim sfătuite să nu mai folosim acest cuvânt pentru că are conotații negative.”

Despre felul în care e percepută femeia în societatea românească, cei de la FILIA spun: „Cu toate că ne-am dori să spunem că depinde foarte multe de nivelul de educație al oamenilor, din păcate la nivelul societății există o anumită imagine a femeii care se mulează foarte bine pe stereotipurile și rolurile de gen: femeie este cea care trebuie să aibă mai degrabă întrebuințări de îngrijire (să aibă grijă de masa, de casă, de tot ce are legătură cu mediul privat- familia), iar bărbatul este cel care are responsabilități legate de spațiul public (el este implicat în viața societății - el comentează și știe politică, el reprezintă familia în relație cu statul etc). În cadrul Barometrului de Gen, pe care l-am lansat în acest an alături de IMAS, se observă aceste percepții: în familie, 73% dintre femei spală vase, 77% pregătesc mâncarea, 80% spală haine și 82% calcă rufele.  47% dintre români ar vota un bărbat președinte, în timp ce 43% spun că nu contează sexul. De asemenea, este foarte interesant cum anumite prejudecăți nu sunt fundamentate de realitate, 61% dintre români consideră că este mai mult datoria unui bărbat să aducă bani în casă, deși România nu are o cultură a femeii casnice, care nu muncește. Înainte de comunism, femeia muncea la câmp, alături de bărbat, iar în comunism toți oamenii aveau locuri de muncă, indiferent de sex.”

Un lucru pe care puțini îl știu despre lupta pentru egalitatea de șanse și de gen și emanciparea femeilor: „Din păcate, după cum spuneam și anterior, puțini oameni știu ce înseamnă feminismul, ce semnifică drepturile femeilor, dacă mai avem nevoie de o astfel de mișcare sau cum a început ea. În școală nu învățăm nimic despre cum au obținut femeile drepturi politice, de exemplu, sau dacă le-au avut din totdeauna. Nu înțelegem de ce majoritatea scriitorilor, istoricilor, cercetătorilor au fost până într-un anumit punct bărbați. Nu învățăm despre accesul la educație al femeilor de-a lungul istoriei. Nu ni se vorbește despre egalitatea de gen, despre stereotipuri, despre violență împotriva femeilor, despre violență sexuală, consimțământ, hărțuire etc. De-a lungul timpului, când ținem un eveniment despre drepturile femeilor, am definit acești termeni, am explicat de unde au pornit, de ce mai avem nevoie de feminism în România, am oferit statistici, citate, date care de cele mai multe ori șochează.”

Dacă Bucureștiul ar fi o persoană, cei de la FILIA ar descrie-o astfel: „Din perspectivă feministă, ca să spunem așa, ar fi o persoană nu foarte primitoare, ba chiar destul de respingătoare și deloc incluzivă. Spun asta pentru că femeile nu prea sunt reprezentate la nivelul Bucureștiului, dacă ne uităm la nume de străzi sau statui, spre exemplu. Trotuarele sunt foarte înguste sau ocupate în întregime de mașini parcate, lucru care face imposibil mersul cu cărucioarele pentru copii. Femeile și bărbații au experiențe diferite și specifice de-a lungul vieții, conform statisticilor, mai degrabă femeile se ocupă de creșterea și îngrijirea copiilor, de exemplu. Astfel, dacă ar exista o reprezentare echitabilă în funcțiile publice, cum ar fi consiliul local, județean, Parlament, atunci nevoile specifice femeilor ar fi și ele adresate. În cadrul Barometrului menționat anterior, am observat că 49% dintre femei ar avea ca prioritate sănătatea, iar 19% educația, în timp ce 37% dintre bărbați ar investi în sănătate, iar 19% în infrastructură.”

Ce urmează pentru Centrul FILIA? „În acest moment, Centrul FILIA este într-un moment de tranziție și adaptare, pentru că au avut schimbări la nivelul conducerii. Pe termen mediu vom continua să lucrăm cu prioritate pe două mari teme: violența împotriva femeilor și sănătate reproductivă și sexuală, pe care le vom aborda prin campanii de advocacy, activism, lucru în comunități și cercetare. Pe termen scurt, FILIA organizează alături de Rețeaua VIF Marșul Împreună pentru Siguranța Femeilor pe data de 19 octombrie pe traseul Universitate - Piața Victoriei. Detaliile cu privire la oră vor fi anunțate pe pagina noastră de Facebook de îndată ce vom primi aprobările necesare. Este un marș la care îi așteptăm pe toți cei care nu închid ochii la violența pe care o văd în jurul lor: în familie, printre prieteni, vecini, la televizor, pe stradă etc.”

Articol de Gruia Dragomir, Redactor Zile şi Nopţi Bucureşti