#hailațară #Gușterița #județulSibiu

Sibiul, în conceptul în care-l folosim astăzi, este compus de fapt și din localitățile pe care le-a înglobat de-a lungul timpului. Cine s-ar fi gândit, că unele cartiere ale orașului, au fost de fapt sate de sine

stătătoare? Poți realiza asta din turnul Bisericii Evanghelice când te uiți spre nord, spre dealul Gușteriței și vezi în depărtare, cuibărită în coasta dealului, o altă biserică fortificată. Villa Vmberti este numele sub care apare în prima atestare documentară din secolul al XIV-lea Gușterița, insinuând probabil numele conducătorului coloniștilor sași stabiliți aici. Hammersdorf, sau satul ciocanului, așa cum se numește în limba germană, a suferit toate bătăliile de care Sibiul a scăpat de-a lungul secolelor, de cinci ori doar în secolul al XVII-lea.

Gușterița a fost o așezare de sine stătătoare până în anii ‘50, importantă pentru Sibiu datorită argilei și a manufacturilor de cărămidă și țiglă care furnizau orașului materialele necesare pentru construirea fortificației, dar și a caselor. Datorită acestor exploatări, s-au găsit în secolul al XIX-lea 400 de kilograme de obiecte din bronz din epoca romană, presupunându-se că aici ar fi existat castrul roman Cedonia.

Gușterița zilelor noastre este cunoscută datorită numeroaselor proiecte derulate de Biserica Evanghelică: amenajarea unei grădini tradiționale în scop educațional și marcarea unor trasee de drumeție și bicicletă spre alte destinații. Dar sibienii venim aici pentru cel mai frumos punct de belvedere de unde se poate savura panorama Sibiului.

 

#sibiutourism