3 to do cu Horia Ghibuțiu | Weekendul 20-22 decembrie

 

 

 

Iată care sunt recomandările noastre⬇

Sâmbătă, 21 decembrie, ora 20.00

O întâmplare ciudată cu un câine la miezul nopții, la TNB

Am fost la Chișinău în weekend, așa că nu am putut merge la Craiova, să văd „Radio”, noul spectacol al lui Bobi Pricop. Până la următoarea ocazie - v-aș sugera să vizitați și voi Cetatea Banilor, garantez că merită pentru ce face acolo regizorul bucureștean - vă propun să ajungeți la o splendoare de show teatral multimedia, „O întâmplare ciudată cu un câine la miezul nopții”. Piesa regizorului Bobi Pricop se bazează pe adaptarea scenică a lui Simon Stephens după romanul Mark Haddon, cel din urmă mărturisindu-i primului că își considera „O întâmplare…” absolut inadaptabilă, și pe scenă, și pe marile ecrane. Stephens a izbutit însă o adaptare impecabilă, iar grație regizoarei Marianne Elliott și a vizionarei scenografe Bunny Christie (premiată cu prestigiosul Tony pentru acest spectacol), piesa jucată la Londra e un etalon mondial pentru teatrul noului mileniu. La București, montarea e demnă de premii și de ovații: aduce pe scena Sălii Pictura un tablou vizual captivant, o viziune regizorală originală – în Anglia, Stephens pune accentul pe relația puștiului cu profesoara, în versiunea română dispar elementele coregrafice etc –, și un protagonist care pare să fie cea mai mare speranță a teatrului românesc, Ciprian Nicula.

Duminică, 22 decembrie, ora 19.00

Zadarnicele chinuri ale dragostei, la Bulandra

Mergeți la acest spectacol! Îi cedez spațiul recomandării mele lui Andrei Șerban, care, la rândul său, îl citează pe Peter Brook: „Peter Brook, marele regizor shakespearian, s-a preocupat toată viața să găsească sensul cel mai imediat al relației noastre cu opera lui și iată ce spune: "cu ani în urmă se susținea că piesele lui Shakespeare trebuie jucate așa cum au fost scrise. Azi absurdul unei asemenea afirmații e mai mult sau mai puțin recunoscut, căci nimeni nu știe  ce formă scenică a avut Autorul în minte... O experiență teatrală trebuie să fie legată de pulsul propriului timp, arta teatrului trebuie să aibă o fațetă a vietii de zi cu zi, pentru că omul e interesat in primul rând de viața pe care o cunoaște. Teatrul nu trebuie să fie plictisitor, nici convențional. Trebuie să fie neașteptat. Teatrul ne duce spre adevăr prin intermediul surprizei, al emoției, prin joc și printr-o formă de bucurie".

Vineri, 20 decembrie, ora 20.00

O mie de motive, la Point

Aveți chiar și 1.001 de motive să-l vedeți pe Florin Piersic Jr. la Point. Florin Piersic Jr. nu e nici mai bun, nici mai rău actor decât tatăl său. E altfel, iar abia aceasta e o performanță remarcabilă, întrucât juniorul poartă o povară incredibilă. Sigur, fiecare e fiul cuiva, dar a îmbrățișa cariera cuiva despre care se spunea nu că seamănă cu Jean Marais, ci că Jean Marais seamănă cu el, e mai mult decât un succes. E bine. În plus, Florin Piersic Jr. e un model de reușită pentru că e înalt. Probabil că asta o spun fiindcă mi-aș fi dorit să fiu și eu înalt, uite că n-am putut, n-am avut nici banii lui Alain Delon să mă tragă doctorii de gât ca să mă înalț (sau poate e doar o legendă urbană de pe vremea revistei „Cinema“).

Material realizat de Horia Ghibuțiu