Despre piața de film din România în câteva cifre

Îmi place să cred că cifrele nu mint. Dincolo de valoarea calitativă greu de introdus într-un tabel și de schimbările pe care filmele le pot provoca la nivel individual sau al societății, cifrele vin cu o privire obiectivă și statistică asupra unui domeniu greu de încadrat sau de pus în cârca unui minister al Culturii sau al Economiei, sau ambele. Cum hotărăști dacă un film este un produs cultural sau unul de entertainment, care sunt criteriile de departajare și, mai ales care este publicul lui? Pentru a răspunde la întrebările astea avem nevoie de studii și oameni dedicați. Dar până acolo mai e drum de bătut. Să vedem ce avem concret acum:

În fiecare an, Centrul Național al Cinematografiei publică un anuar statistic. A apărut și cel din 2019. De unde aflăm că în România avem 98 de cinematografe, cu 2 mai multe decât în 2018. 76.333 de locuri folosite de 13.129.951 de spectatori plătitori de bilete anul trecut.

Un preț mediu de 20 de lei pe bilet care a însumat încasări de 265.383.592 de lei anul trecut. Frecvența pe locuri este tot de 0,68, ceea ce înseamnă că nu a crescut, dar nici nu a scăzut consumul de cinema în contextul creșterii de popularitate înregistrate de Netflix în România.

206 filme au avut premiera în 2019 în cinematografele românești: 95 made in USA, 65 europene, 29 românești și 17 din alte țări.

Cele 95 de filme americane au avut și cea mai mare cifră a încasărilor, aproximativ 10 milioane de lei, urmate de cele europene la o distanță remarcabilă, cu aproximativ 1 milion încasări.

Consumul de film românesc în 2019 s-a dublat (801.915 spectatori vs 421.296 spectatori în 2018) datorită unor titluri comerciale precum ”Oh, Ramona” (256.115 spectatori) și ”5 Gang” (167.025 spectatori), dealtfel singurele două titluri non-USA care au intrat în top 20 filme vizionate în cinema anul trecut. Primele sunt ”Avengers: Endgame” cu 612.309 spectatori, ”Frozen 2” cu 579.606 și ”Joker” cu 523.099.

Text de Monica Felea

Foto header: Oh, Ramona