Zelato - cea mai frumoasă tonetă cu gelato din București

Odată cu luna iulie, Parcul Herăstrău s-a îmbogățit cu o superbă tonetă de gelato. Se numește Zelato și întregul proiect îi aparține Anei Consulea, cofetar și fondatoare a brandului Zexe Braserie. Noul brand are în centru înghețata artizanală și un concept unic care a presupus adaptarea tehnicilor de gelaterie franceze și italiene pentru a crea o înghețată potrivită gustului românesc. Tot unic în București este și desertul Panet, cald și crocant la exterior și moale și rece în interior, care poate fi încercat doar aici.

Ana Consulea a studiat cofetăria în Franța, la Școala de Cofetari din Montbeliard, unde a avut șansa să învețe de la nume mari din cofetăria artizanală: Eric Vergne, Pierre Herme și Miackel Azouz. După un an de cursuri intense, în 2012, Ana s-a întors în România, hotărâtă să schimbe gusturi și mentalități și să arate publicului din România că avem o cofetărie robustă și plină de personalitate. În 2017, 2018 și 2019, a primit titlul consecutiv de „Cel mai bun Chef Cofetar din România”, la Gala Horeca Awards, iar în 2019, a primit titlul „Pastry Chef of the Year”, din partea ghidului galben Gault&Millau.

Cum a apărut Zelato? Cine sunt oamenii din spatele acestui business și cum ați ajuns la acest concept?  

Zelato a apărut din dorința mea mai veche de a dezvolta și mai mult partea de gelaterie a laboratorului nostru, de a-i da un nume, o față și un loc dedicat. Eu sunt îndrăgostită de înghețata artizanală, motiv pentru care am dezvoltat-o destul de mult și la Zexe Braserie. Chiar și așa, am simțit nevoia să lansez un brand care să reprezinte întru totul produsul și viziunea mea jucăușă despre ce înseamnă înghețata, mai ales că simțeam că multor branduri românești de înghețată le lipsește, nu știu de ce, caracterul ludic. Nu credeam că o să reușesc acest lucru în doar 6 săptămâni, dar în final, am încercat să văd oportunitățile generate de pandemia de COVID-19 – situația aceasta mi-a dat un imbold, am fost împinsă către alte linii de dezvoltare.

Mi s-a părut un moment extraordinar pentru a deschide o gelaterie care să funcționeze perfect adaptat la vremurile pe care le trăim (to-go), care să nu depindă în niciun fel de închiderea/deschiderea spațiilor de servire și să încurajeze oamenii să petreacă timp în aer liber. Și, în plus, care să acopere nevoia de produse premium, sănătoase, în parc, un loc suprasaturat de chips-uri, băuturi carbogazoase și junk food.

Despre asta este Zelato. O gelaterie și cofetărie cu chef de joacă, de zbenguială, cum ne place nouă să spunem, cu aceeași calitate cu care ne-am obișnuit oaspeții până acum, dar cu mai mult zvâc, cu mai mult spirit ludic decât tot ceea ce am construit până acum. Am vrut un brand care se adresează atât copiilor, la nivel vizual, pentru că ei sunt principalii clienți în parc, dar si adulților, prin atitudinea noastră și grija față de produs, de calitate.

Spuneți-ne un lucru mai puțin știut despre Zelato. 

Zelato și mascota sa, Păsăroiul, sunt experți în lucruri bune, nu doar în înghețată, dar asta vom afla pe parcurs.

Povestiți-ne un pic despre Panet. Cred că este singurul loc din București unde poți încerca așa ceva.

În dicționarul urban, „Panet” înseamnă „absurd” în engleză, dar și „pâinică” în catalană. E o brioșă cu lapte absurdă... caldă și crocantă la exterior și moale și rece în interior. Se poate face cu orice înghețată din vitrina noastră și este un desert delicios, potrivit oricărui anotimp, nu doar vara. Mă gândesc la acest produs de câțiva ani și sunt foarte fericită că, în sfârșit, am găsit afacerea în care să se potrivească perfect. Îl avem doar noi, într-adevăr, și e musai să-l gustați, mai ales că am adus tocmai din Spania aparatul cu care îl facem.

Povestiți-ne un pic și despre înghețata pe care o găsim la Zelato și celelalte produse din meniu.  

În lumea gelateriilor există mai multe tipuri de înghețată, printre care cea clasică (cea cuminte, echilibrată) și gelato (cu mult mai multă aromă, mai puțin aerată, mai grasă, cu o textură mai elastică). Mie îmi place câte ceva din ambele: cantitatea mai mare de aer, din înghețata clasică, și grăsimea din gelato, plus o cantitate mică de zahăr, desigur. De aceea, am schimbat puțin regulile de concepere a rețetelor inventate de italieni și de francezi, astfel încât să creăm o înghețată perfect adaptată gustului nostru românesc: aromată, aerată, grasă și mai puțin dulce. Și cu adevărat artizanală. Sunt tot felul de confuzii legate de acest termen. Este firesc, deoarece metodele de producție au evoluat foarte mult în ultimii ani. Un lucru este cert, nu este nimic artizanal în a combina două mix-uri prefabricate, conform instrucțiunilor de pe ambalaj.

Definiția artizanatului într-o gelaterie în 2020 este, cred eu, legată de două lucruri:

1. Însușirea meseriei și stăpânirea ei, know-how, crearea rețetelor proprii, personalizarea rețetelor din manuale și adaptarea lor la mediul în care vinzi

2. Materia primă folosită; din moment ce 100% din produsul tău provine din premix, faptul că îl amesteci de mână nu înseamnă nici pe departe că este artizanal. Fiecare sortiment de înghețată pe care îl avem noi are o bază separată făcută din lapte, smântână, zahăr sub diverse forme, multă aromă naturală provenită din fructe (piureuri alese extrem de bine) sau paste naturale din nuci și alune.

Cu gusturi foarte clare, pentru că eu am o pasiune/obsesie legată de ele. Dacă fac înghețată de cocos, vreau să fie cocos. Omul își ia o înghețată de mango, pentru că îi place mango, așa că am face bine să îi dăm mango. Mult mango. La noi e mereu dragoste la prima cupă, pentru că omul primește ce vrea.

În meniul Zelato se regăsesc înghețata cu vanilie de Madagascar, ciocolată cu brownie, mango și fructul pasiunii, căpșuni, cireșe amare și nuci, măr și biscuit, magiun și pâine prăjită, cătină, colivă, zmeură, biscotto autohton (eugenie), grapefruit, nuci, pralină, dar și alte deserturi ușor de transportat și de consumat în parc, printre care: brownie cu cafea, brownie cu arahide, prăjituri cu fructe - acestea din urmă se pot combina cu înghețata. Pe meniul de băuturi se regăsesc fresh-uri, limonadă, sucuri naturale, milkshake, cafea și frappe.

Cât de greu a fost să faceți frumoasa tonetă, de unde v-ați inspirat și de ce ați ales Herăstrăul pentru a o amplasa (de ce nu Cișmigiul, de exemplu)? 

Am ales Herăstrăul pentru că este parcul-simbol al Bucureștiului, locul de întâlnire al bucureștenilor, indiferent de reședință, pentru că e și parcul copilăriei mele și pentru că transmite cel mai mult spiritul ludic pe care ni-l dorim pentru Zelato. Suntem amplasați strategic, chiar la intrarea în Skate Park din Herăstrău.

Durata construcției a fost de 6 săptămâni și a presupus reamenajarea și recondiționarea chioșcului anost de 4 metri pătrați deja existent la intrarea în parc (Piața Charles de Gaulle), astfel încât să devină un reper în spațiul urban, un loc de întâlnire construit în jurul unui produs pe care toată lumea îl iubește. Chiar dacă timpul nu ținea prea mult cu noi și eram în plin sezon de înghețată, nu am făcut niciun compromis nici la partea de design. Suntem perfecționiști în toate. Provocarea de a transforma chioșcul cenușiu în toneta Zelato i-a revenit Laurei Paraschiv, arhitect și designer de interior la CIRCA 1703 – 3071. De altfel, un designer cu un istoric de minuni în spații minuscule.

„Știam de ceva timp că înghețata creata de Ana Consulea este divină și că așteptările sunt foarte mari pentru această primă prezență publică a brandului. Mi-a plăcut foarte mult provocarea de a produce o transformare majoră a chioșcului oarecum ostenit de vreme și minuscul, cu un minim de gesturi de design, mijloace și timp.

Obiectul de mobilier urban - un fel de producție românească care citează în diverse culori și materiale detalii de la mai multe tipuri de chioșcuri pariziene - deja existent la intrarea în parc - a fost acoperit într-o singură culoare delicioasă și a devenit un unit compact ce stârnește curiozitate și simpatie aproape instantaneu.

Elementele constructive nou adăugate au fost gândite astfel încât să completeze discret structura existentă, respectiv obloanele și copertina metalice, precum și vitrina de servire. Cu o personalitate bine conturată și cu ajutorul branding-ului memorabil, pentru mine a fost important ca acest chioșc să recapete și sensul lui de reper în spațiul public urban, de punct de întâlnire”, a adăugat Laura Paraschiv, arhitectul și designerul din spatele Zelato.  

Brandingul Zelato, realizat de graphic designer-ul Ioana Pârvan, și designul interior s-au completat reciproc, unitar, mai ales pentru că a existat o colaborare în adevăratul sens al cuvântului între mine, Ioana și Laura. Mi-a fost foarte ușor să comunic cu ele, care sunt profesioniste desăvârșite.

Care a fost cea mai mare provocare de care v-ați lovit? 

Pentru mine a fost destul de greu să fac un nou concept de la zero, într-un timp atât de scurt. Am avut, însă, norocul de a lucra cu oameni extraordinari, care m-au ajutat și au înțeles perfect ceea ce vreau. Ioana Pârvan a fost primul dintre ei. A reușit să exprime perfect ceea ce aveam în minte și să dea o identitate conceptului Zelato. Brandingul este foarte important și, din păcate, nu toată lumea realizează importanța acestui lucru. M-am bucurat zi de zi de experiența și colaborarea cu echipa minunată pe care am avut-o alături în acest proiect și pentru asta le mulțumesc.

Foarte, foarte dificil a fost însă să găsesc o echipă de construcții care să vrea să renoveze atât de repede un spațiu atât de mic. Nici linoleum nu au vrut să-mi pună pe jos, pe motiv că e prea puțin.

Care este impactul pe care v-ați dori să-l aibă toneta voastră asupra parcului? 

Ne-ar plăcea ca oamenii să își dorească să fie văzuți stând la coadă la noi, să se pozeze și posteze, să simtă bine ca iau un produs super calitativ, sănătos pentru ei și cei dragi. Cam cum mă simt și eu când cumpăr cele mai bune aparate și ingrediente din piață.

Deși pare o simplă tonetă cu înghețată, Zelato este plin de simboluri pentru toți cei implicați. Este un simbol al speranței, al renașterii, al bucuriei, al relaxării, al reîntoarcerii către natură, al vieții într-un oraș care se poate reinventa și înfrumuseța fără să distrugă ce a fost înainte. Un simbol al evoluției, cu respect față de trecut, și mai ales un simbol al simplității – nu ai nevoie de investiții de sute de mii de euro sau de spații de sute de metri pătrați pentru a face un pas înainte.

Am înțeles că ați dezvoltat acest nou brand în doar 6 săptămâni și în plină pandemie. Cum de ați ales să faceți această mișcare în această perioadă și de unde acest curaj?  Și ce așteptări aveți de la Zelato?

Ne dorim să ajungem o gelaterie reper în București, gelateria preferată a copiilor, părinților și bunicilor, tinerilor, gelateria preferată a celor care iubesc înghețată și o apreciază pe cea excepțională. Și, nu în ultimul rând, ne dorim ca Zelato să crească. Avem planuri mari de dezvoltare. Acum avem 4 metri pătrați, care au însemnat oricum ditamai provocarea, dar Zelato se va dezvolta frumos în viitorul apropiat.

Care e cea mai importantă lecție pe care ați învățat-o din perioada în care ați dezvoltat acest brand?

Știam deja, dar mi s-a confirmat faptul că este important să lucrezi cu profesioniști și să îi lași să își facă treaba.

Ce planuri aveți pentru Zelato pentru restul anului? 

Vom funcționa, sperăm, aproape pe tot parcursul anului. De altfel, Panet este un desert care poate fi consumat 365 din 365 și acesta este un motiv care contat mult în decizia de a-l introduce în meniu. Abia așteptăm să ne vedem toamna târziu și, de ce nu, și iarna, la un vin fiert și o ciocolată caldă (din ciocolată adevărată).

  • Interviu de Gruia Dragomir.