POVEŞTI DE SUCCES | PEGAS - Bicicleta copilăriei și nostalgiei din România

Bicicleta Pegas a apărut pentru prima dată în 1972 și, pentru mii de copii din România comunistă, a devenit rapid definiția cuvântului „bicicletă”. După 1989, din motive greu de înțeles, brandul Pegas a dispărut complet de pe piață.

Abia 13 ani mai târziu, în 2012, acest obiect de cult a fost recuperat și reinventat, iar în cei 8 ani de când a revenit în viețile românilor, s-a dovedit a fi și o afacere de mare succes.

Vlad Stănescu, care se ocupă de marketing și comunicare la Pegas, ne-a povestit totul despre această aventură pe două roți și alimentată de nostalgie, în interviul de mai jos: 

Cum v-a venit ideea de a readuce la viață bicicletele Pegas și cum ați reușit să ajungeți la povestea de succes din prezent? 

Povestea Pegas a început în 2012. Andrei Botescu reușise să înregistreze marca Pegas, fiindcă Statul (cel care o deținea) nu mai plătise drepturile și îi expirase termenul de înregistrare pentru continuitate. Patru ani mai târziu, Network One Distribution (NOD), lider al pieței de distribuție electro-IT din România, devenea acționarul majoritar, preluând pachetul de acțiuni de la Botescu, și începea o nouă eră pentru Pegas.

Cine este Andrei Botescu? Este cel care a readus la viață proiectul Pegas. Demersul lui a venit ca urmare a unei experiențe personale nefaste, coroborate cu o dorință mai veche de-ale lui de a deveni antreprenor. Tocmai se întorsese de la studii din Suedia, țară în care prinsese gustul mersului cu bicicleta în mediul urban, și i s-au furat două biciclete scumpe chiar de pe balcon. Ca urmare, s-a hotărât să-și cumpere o bicicletă ieftină, care să nu atragă hoții. S-a gândit la Pegas și a sunat la fabrică. Așa a aflat că fabrica nu mai producea de ani buni și era în paragină. Liniile de producție fuseseră vândute sau ajunseseră la fier vechi. Practic, brandul Pegas era lăsat să moară. În acel moment, a căutat să vadă care e statutul mărcii. La momentul respectiv era jucător activ pe bursă și a dorit să vadă dacă poate tranzacționa și branduri istorice. A descoperit într-un articol că marca nu mai fusese plătită și așa a reușit să o înregistreze. Acel moment a fost unul de cotitură pentru Pegas și puncta începutul renașterii unui brand iubit de o țară întreagă.  

Altfel spus, într-o bună măsură, Pegas a renăscut ca urmare a unui „accident”. În paralel, Andrei Botescu a descifrat bine potențialul unui brand autentic românesc, reinterpretat într-o manieră modernă. A vrut să repună pe roți un simbol autohton cu mare valoare și a reușit.

Andrei Botescu este sociolog, astfel încât prima investiție capitală a fost în resursa umană. Continuând povestea, când a obținut marca Pegas și și-a dat seama ce vrea să facă în continuare, l-a cooptat imediat pe Alexandru Manda, cel care-i vânduse cu doi ani în urmă cele două biciclete care i-au fost furate, ale cărui abilități de vânzare și marketing îl impresionaseră. A demarat proiectul, iar următorii pe care i-a adus în echipă au fost Ciprian Frunzeanu, designer de biciclete, și Adrian Teașă, director tehnic și constructor de biciclete. Având o viziune solidă despre ce înseamnă noțiunea de afacere, Botescu le-a oferit acțiuni în cadrul companiei și i-a făcut parteneri minoritari în proiectul Pegas.

Cum am spus și mai sus, la patru ani de la relansare, NOD devenea acționarul principal și începe o perioadă de creștere accelerată fără precedent. Investițiile făcute de NOD au permis o dezvoltare considerabilă. De la 2000 de biciclete vândute anual, s-a trecut la cifre ce depășeau 10.000 de unități. Perioada renașterii Pegas poate fi împărțită în perioada 2012-2016 și cea de după 2016, unde acționariatul s-a schimbat. Până în 2016, acționar majoritar a fost Andrei Botescu, iar după 2016 și până în prezent este NOD. Botescu a cedat pachetul majoritar deoarece căuta un investitor strategic care să ducă afacerea la un nivel mare. 

Cât de greu este să dezvolți un astfel de business în România? 

Evident, la început lucrurile au fost complicate. Pegas era un proiect mic, finanțat la început de Andrei Botescu cu 70.000 de euro. Producea și vindea circa 500 de biciclete anual, iar în cel mai bun an, până în 2016, când a cedat pachetul majoritar spre NOD, a vândut 2000 de bucăți. Fiind o activitate sezonieră, iarna vânzările scădeau dramatic. Totuși, atracția oamenilor și emoția stârnite de renașterea acestui brand au ținut compania pe linia de plutire. Lumea a recepționat bine această revenire și a rezonat cu ideea de reinterpretare a brandului. Când au apărut pe piață în 2012 în noua formulă, bicicletele Pegas erau total diferite de ce se găsea pe atunci. Într-o bună măsură, ele simbolizau o cultură aparte a urbanului și erau un obiect „statement”. La vremea respectivă, competitorii se axau pe zona sportivă a domeniului, propuneau biciclete de șosea sau MTB-uri. Când bicicleta cu șa lungă, așa cum o știau cu toții sau așa cum și-o aduceau aminte oamenii, a reapărut pe străzi, s-a deschis instantaneu o nouă poartă spre cultura urbană. Iar Pegas a fost brandul care a clădit această cultură urbană, folosind vehicule pe două roți cu un design aparte. De aici, Pegas a devenit inspirație și pentru alții să încerce un model asemănător de antreprenoriat. Totul se lega de oraș, oameni și comunități. Pegas vorbea de valori comune, stabile și adânc înrădăcinate în felul nostru de a fi. 

Spuneți-ne un lucru mai puțin cunoscut despre bicicletele Pegas. 

Ironic, primul prototip Pegas (pe stil nou) a fost furat. 

Cum arată bicicletele Pegas în momentul de față în cifre? 

În prezent, Pegas are 35 modele de bicicletă și peste 130 de combinații culoare/echipare/cadru. Echipa este formată din 35 de oameni, iar cifra de afaceri este de 12.000.000 lei. Anul trecut am vândut 17.000 de unități. 

Unde se poziționează bicicletele Pegas în comparație cu concurența și unde sunt fabricate modelele pe care le vindeți?

 Pegas este un vector autentic de mobilitate urbană. Poziționarea este de tip all-round. Avem biciclete pentru toate categoriile de vârstă și pentru toate tipurile de teren sau aplicabilitate (urban, touring, trekking, commuting, MTB, pliabile, biciclete pentru copii, triciclete pentru adulți, cargo bike, push bike etc). Bicicletele sunt fabricate în Taiwan, țară care este lider mondial în producția acestor vehicule. Partenerii noștri de acolo lucrează cu primele 5 branduri din lume. Astfel, bicicletele Pegas sunt produse pe aceleași linii de fabricație cu cele ale liderilor din domeniu. 

Care este amintirea voastră preferată legată de bicicletele Pegas, din copilărie sau de acum?

 La Pegas, după cum chiar Andrei Botescu explica acum ceva timp, ne jucăm cu timpul cel mai de preț al oamenilor: amintirile. Fiecare, în funcție de vârstă sau context, are o amintire personală legată de Pegas. Chiar și colegii născuți după 1989. Pe vremuri, o bicicletă Pegas era destul de scumpă și era un obiect extrem de dorit. Era o mândrie să te dai cu un Pegas în fața blocului. Tot acolo o și reparai sau o personalizai. Senzația unui derapaj controlat sau mersul pe o roată sunt cele mai dese amintiri. De altfel, Pegas a fost prima bicicletă a multora dintre noi. Indiferent de model, bicicleta Pegas apărea în viața noastră atunci când era posibil, dar ne-o schimba complet apoi. Chiar dacă aveam 5 ani sau 12 ani, plăcerea de a merge pe un Pegas era colosală.

Există dorința de a vă extinde și pe alte piețe din afara României? 

Există o strategie bine pusă la punct pentru extinderea în afara granițelor. Această idee a fost conturată acum trei ani și a fost planificată chiar pentru acest an, dar pandemia ne-a stricat planurile. În prezent avem o suită de parteneriate cu mici comercianți din țări precum Anglia, Spania, Italia, Luxemburg, Olanda, însă deocamdată vânzările în acest sector nu depășesc 7-8%. Pe viitor, targetul este de 30% pentru vânzările în alte țări. Strategia de pătrundere peste hotare are la bază construirea unor comunități specifice cu ajutorul unor ambasadori locali, eventual români stabiliți deja acolo. O altă direcție este realizarea de acorduri comerciale cu distribuitori specializați din țările unde dorim noi să ne extindem. 

Funcționați și în regim de franciză. De ce ați optat pentru o astfel de extindere?

Franciza este un instrument pentru cei ce doresc să facă parte din povestea Pegas. Mai mult, beneficiază de întreaga noastră experiență în domeniu și au suportul nostru total. Este un model brevetat de extindere și am apelat la el tocmai pentru potențialul și stabilitatea pe care ți le oferă. Cine dorește să facă comerț cu bicicletele și vor să aibă de partea lor un aliat solid, atunci Pegas este soluția potrivită. 

Cum vedeți felul în care au fost realizate pistele de biciclete din București până acum? Și cum vă afectează acest lucru afacere (existența sau inexistența pistelor de biciclete)?  Unde vindeți cel mai bine, în ce oraș din România? 

Pistele de biciclete din București au o caracteristică comună: sunt prea puține. O parte din ele sunt ineficiente sau chiar de nefolosit (vezi noile piste de biciclete din sectorul 4). Altele, deși îndeplinesc măsurile de calitate a mobilității, nu acoperă zone critice sau nu unesc puncte-cheie din oraș. Evident, pistele de biciclete înlesnesc mișcarea pe două roți într-un oraș. Cu cât sunt mai mulți kilometri de piste, cu atât oamenii au un motiv serios să-și cumpere o bicicletă sau să o folosească mai des pe cea din dotare. Un alt element de care biciclistul se lovește constant este lipsa de educație a celorlalți participanți la trafic și cum se raportează ei la cei ce merg pe bicicletă. Oamenii din mașini ar trebui să privească biciclistul ca pe un partener, nu ca pe un inamic care nu are ce căuta acolo. Mai mult, șoferii ar trebui să acorde o atenție sporită bicicliștilor și să-i protejeze. Un punct important ar trebui să fie și cel legat de legislația circulației pe două roți. În opinia noastră, în prezent, biciclistul nu este protejat prin lege așa cum ar trebui.

În România, cel mai bine vindem în marile orașe (București, Cluj, Timișoara etc), însă aceste orașe vin la pachet și cu zonele limitrofe sau adiacente ale fiecăruia. 

Ați lansat de curând și un model de trotinetă electrică, Scandal. Povestiți-ne un pic despre el. 

Brandul Scandal aparține Pegas și este destinat, în principal, mobilității urbane alternative (trotinete electrice, longboard-uri, longboard-uri electrice). Numele Scandal trebuie interpretat, desigur, metaforic, în sensul impactului pozitiv pe care ni-l dorim ca produsele noastre să-l provoace. Vrem o „revoltă” în ceea ce privește mobilitatea urbană, iar ideea de „scandal” în acest context se integrează perfect. Oamenii și autoritățile trebuie să conștientizeze pe deplin avantajele transportului alternativ. Este o cauză care se află pe orice agendă socio-politică din lume. Gândiți-vă unde sunt alte țări în ceea ce privește mersul cu bicicleta…

Scandal START 8 și START 10 sunt două trotinete electrice cu specificații asemănătoare, dar cu unele atribute diferite. START 8 este o trotinetă cu roata de 8 inch și motor de 350 W și cu frânare electronică. Modelul superior, START10, este o trotinetă cu frânare mecanică pe disc și cu roata de 10 inch. Ambele trotinete au un acumulator marca LG de 36 V/ 7,8 Ah. 

Cum prevedeți evoluția brandului Pegas în următorii 5, 10, 20 de ani? 

În contextul actual, din cauza evenimentelor legate de pandemia de COVID-19, orice estimare este de prisos. Avem de-a face cu noi provocări și trebuie să ne adaptăm. Însă, un lucru e cert: bicicleta a devenit mai importantă ca niciodată. Este un mijloc de transport care luptă cu succes împotriva răspândirii virusului. Pe bicicletă eviți contactul social, circuli solitar, nu stai față în față cu altcineva, eviți mijloacele aglomerate, nu intri în contact cu suprafețe atinse frecvent de alții și, nu în ultimul rând, te deplasezi sănătos.

Dorința noastră pentru următorii ani este să construim, într-o primă fază, o linie de asamblare și apoi, în funcție de evoluția noastră, o fabrică în toată regula. Deja am făcut demersuri în această privință, am inițiat cercetări specifice, am făcut studii de business și fezabilitate, am luat legătura cu persoane care ne pot ajuta și suntem hotărâți să continuăm în direcția asta. Vrem să aducem cât mai repede cu putință ”Made in Romania” pe bicicletele noastre.

  • Interviu de Gruia Dragomir.

  • Newsletter Zile și Nopți:

Newsletter