EcoȘtiri: Pista metropolitană pe axa Someșului. Pași de urmat

Tot mai mulți cetățeni din zona Clujului solicită realizarea unui culoar regional de mobilitate „verde” - în scop utilitar, recreativ, turistic și sportiv, pentru pietoni, biciclete, trotinete electrice, role și alte forme de deplasare cu impact redus de mediu pe culoarul Someșului Mic, pe secțiunea Gilău-Florești-Cluj-Napoca-Apahida, cu perspective de extindere și integrare în rețele de scară mai mare.

În consecință, solicităm implicarea primarilor din zona metropolitană a Clujului prin Agenția de Dezvoltare Intercomunitară „Zona Metropolitană Cluj” (ADI ZMC) pentru ca proiectul celei mai lungi piste din țară să demareze din 2021.

Acest culoar a devenit o necesitate stringentă. Pe de o parte, au apărut marile ambuteiaje zilnice între Cluj-Napoca și Florești și sunt în creștere și pe direcția Apahida, fiind fără perspective realiste de rezolvare în următorii câțiva ani doar prin suplimentarea transportului public pe drumurile existente. Soluții precum centura ocolitoare sud sau tramvai / metrou de suprafață nici nu vor fi realizate până în 2024. Pe de altă parte, există o creștere deja puternică, însă cu potențial mult mai mare, dar încă nevalorificat, a gradului de utilizare a bicicletelor și trotinetelor electrice, ideale pentru deplasări de până la 5-10 km. Este previzibilă o înmulțire spectaculoasă a bicicletelor asistate electric, lucru similar trendurilor din statele vest-europene, ce duc deplasările pe distanțe de 15-20 km de acasă la locul de muncă sau unitatea de învățământ la îndemâna aproape oricui dacă ar exista o infrastructură adecvată, adică sigură, comodă și atractivă.

Un asemenea culoar pietonal și velo e realizabil în viitorul apropiat pe axa Someșului, integrând secțiunile deja existente sau planificate în intravilanul Clujului și lângă aeroport și extinzând pe malurile Someșului sau în apropierea lor, în amonte și aval, asemenea infrastructuri, cuplate cu zone verzi, arii naturale protejate, perdele forestiere și amenajări și servicii specifice recreative și sportive, deservind în scopuri multiple o populație de aproape 400.000 deci un număr imens de cetățeni potențiali utilizatori, cu un raport excelent între costuri și beneficii și cu perspective foarte bune de obținere de finanțări UE.

Astfel, conceptul a fost inclus în Strategia regională de mobilitate urbană durabilă și orașe inteligente a Regiunii Nord-Vest 2021 - 2027 (pag. 94) care va sta la baza finanțărilor UE de dezvoltare regională în următoarea perioadă de finanțare, și deci, fiind expres nominalizat, are șanse maxime de a fi finanțat dacă se va depune la timp documentația.

În vara anului 2020, a fost înlăturat un obstacol major din legislație. Prin Legea 122/2020 s-au introdus completări în art. 25 din Legea 107/1996 - Legea Apelor, astfel încât este acum legal posibil ca autoritățile administrației publice locale să facă lucrări de investiții pe malurile apelor și alte terenuri din domeniul public al apelor chiar dacă nu sunt în proprietatea sau administrarea lor, pe bază de protocol încheiat cu administratorul bunului. Astfel, se depășește blocajul dat de faptul că Apele Române sau Hidroelectrica nu realizau asemenea amenajări pentru că erau străine de obiectul lor de activitate, iar UAT-urile nu le puteau finanța pentru că nu aveau titlu asupra acelor terenuri.

Mai rămâne ca acest concept să fie inclus și menținut în forma finală a Planului de Amenajarea Teritoriului Județului Cluj (PATJ) aflat în curs de actualizare de către Consiliul Județean Cluj și să fie preluat subsecvent în celelalte documentații de urbanism și amenajarea teritoriului (planuri urbanistice generale - PUG-uri, planuri de amenajarea teritoriului intercomunal/interorășenesc - PATIC/PATIO, planuri urbanistice zonale - PUZ-uri), planuri de mobilitate urbană durabilă - PMUD-uri, strategii de dezvoltare (ex.Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană - SIDU) și alte asemenea documentații la nivel de unități administrativ-teritoriale (UAT-uri) din zonă, de Administrația Bazinală de Apă Someș-Tisa (ABAST) și Hidroelectrica SA ce vor fi elaborate sau actualizate.

Trebuie înlăturată și o ultimă barieră legislativă prin urgentarea modificării HG 930/2005 ca să se poată trece cu pista de biciclete și aleea pietonală din capătul cart. Grigorescu spre Florești prin zona administrată de Compania de Apă Someș care se întinde pe o porțiune pe ambele maluri ale râului și barează complet tranzitarea de către public. Soluții fezabile din punct de vedere juridic, igienico-sanitar, tehnic și financiar există, iar propunerea de HG de modificare și completare a acelor norme este înaintată încă de la finalul anului 2019 autorităților centrale și este în discuții inclusiv între Parlament, Guvern, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) și Administrația Națională Apele Române (ANAR). În ciuda angajamentelor Guvernului de susținere a pistei metropolitane, proiectul de HG nu a fost încă promovat pe circuitul de avizare interministerială.

PARC NATURAL PERIURBAN ÎNTRE FLOREȘTI ȘI CLUJ

Totodată, o oportunitate legislativă este și adoptarea Plx 193 / 2020 „Proiect de Lege privind regimul ariilor naturale protejate urbane şi conservarea biodiversităţii urbane”, care, dacă ar fi votat de Parlament și promulgat în forma propusă de inițiatori sau într-o formă apropiată ce concepția inițială, ar permite crearea de arii naturale periurbane, inclusiv pe culoarul Someșului, între Florești și Cluj ori în Apahida, care ar asigura un echilibru între scopul ecologic și cel recreativ și educativ în zone unde dezvoltarea imobiliară trebuie contracarată de o infrastructură „verde”.

Pentru realizarea pistei metropolitane este imperioasă nevoia implicării primarilor din zona metropolitană Cluj (și eventual Gherla și Dej) și a comunelor din axa someșană (ideal de la Căpuș până cel puțin la Iclod, inclusiv), a Consiliului Județean Cluj și a Prefectului Județului Cluj pentru înlăturarea acestor mici obstacole legislative, prin obținerea sprijinului Companiei de Apă Someș, a Hidroelectrica SA - Sucursala de Hidrocentrale Cluj și a ABAST și convingerea autorităților centrale.

Și, desigur, e nevoie ca între sus-menționatele entități să se perfecteze colaborarea necesară și să se procedeze la elaborarea (cu largă consultare publică și implicare a stakeholderilor), avizarea și depunerea documentației necesare pentru finanțarea proiectului de culoar regional de mobilitate verde pe axa Someșului Mic din fonduri UE de dezvoltare regională și pentru asigurarea de cofinanțări din alte surse proprii sau atrase iar apoi să se parcurgă, în colaborare eficientă, toți ceilalți pași necesari implementării cu succes a proiectului, eventual în mai multe etape. 

pista

INTEGRAREA CU TRANSPORTUL PUBLIC FEROVIAR ȘI RUTIER 

Succesul poate fi amplificat și proiectul poate fi extins și conectat în mecanisme de arie mai amplă, dacă se asigură în perioada următoare și o integrare cu transportul public rutier metropolitan și cel feroviar, prin posibilitatea luării bicicletelor și trotinetelor în autobuze și vagoane. Astfel se extinde chiar mai mult raza de interes ridicat și pentru deplasări velo și cu trotineta de tip navetă, mai ales la localități situate lateral de culoar.

INTEGRAREA ÎNTR-O REȚEA REGIONALĂ ȘI NAȚIONALĂ DE TRASEE TURISTICE

Mai mult, proiectul poate fi un motor pentru turism și beneficiile economice aferente. Preconizata dezvoltare a unei rețele regionale și naționale de trasee cicloturistice marcate și a unei rețele de rute marcate de drumeție / turism pedestru, ecvestru, cultural și tematic, inclusiv în zonele nemontane, similar practicilor în creștere din alte state europene, este în curs de legiferare prin modificarea și completarea HG 77/2003 și a legislației primare în domeniul turismului. Se lucrează și la integrarea României în rețelele europene de profil EuroVelo și EuroRando, cu magistrale turistice transeuropene ce ar urma să treacă și prin Cluj-Napoca, ceea ce este o oportunitate suplimentară pentru asemenea abordări.

CEA MAI LUNGĂ PISTĂ VELO DIN ROMÂNIA

Proiectul Culoar Regional de Mobilitate Verde pe Axa Someșului Mic ar fi nu doar cea mai lungă pistă velo din România, de cel puțin 40 de km, ci și o premieră, pentru că ar fi primul culoar de acest tip de la noi. Culoarul valorifică expertiza existentă pe plan local și marele potențial de utilizatori și ar „pune pe hartă” din punct de vedere turistic și al mobilității comunele vecine Clujului, oraș care ar deveni un deschizător de drumuri și un exemplu de urmat în acest domeniu.

 

  • Newsletter Zile și Nopți:

Newsletter