Apariție editorială de excepție și lansare online: Auschwitz, ultima stație de Eddy de Wind

Miercuri, 27 ianuarie, ora 19.30, cu ocazia Zilei Internaționale de Comemorare a Victimelor Holocaustului, vă invităm să vizionați lansarea volumului Auschwitz, ultima stație. Povestea mea din lagăr.1943-1945 de Eddy de Wind, o mărturie tulburătoare din iadul de sârmă ghimpată, singura carte scrisă la Auschwitz încă din timpul războiului, recuperată după aproape 75 de ani de la prima ediție și aflată în curs de apariție în peste 30 de țări. Este una dintre cele mai importante cărți care apar în prima jumătate a anului în colecția „Raftul Denisei", coordonată de Denisa Comănescu, traducerea din neerlandeză fiind semnată de Alexa Stoicescu.



Auschwitz, ultima stație este o relatare copleșitoare, în care se regăsesc atrocități, suferință, degradare fizică și morală, dar și solidaritate și încredere, consemnată aproape în timp real, cu sclipiri de iubire și speranță ce luminează, fie și pentru o clipă, unul dintre cele mai cumplite locuri cunoscute, sinonim cu infernul. Scoțând la iveală și ceea ce este mai rău, și ceea ce este mai bun în ființa omenească, povestea lui Eddy de Wind este o lecție unică, mereu de actualitate, mereu citită ca un avertisment.

Participă: Felicia Waldman, conferențiar universitar la Facultatea de Litere, Universitatea din București, coordonator al Centrului de Studii Ebraice, Cristian Pătrășconiu și Marian Voicu, scriitori și jurnaliști, și Vlad Stroescu, psihiatru. Moderatorul întâlnirii va fi Denisa Comănescu, director al Editurii Humanitas Fiction.

Evenimentul va fi difuzat live pe pagina de Facebook Humanitas Fiction si pe canalul YouTube Humanitas. Înregistrarea audio vor fi ulterior disponibilă pe canalul SoundCloud Humanitas.

 

„Caietul pe care a scris Eddy de Wind, unul dintre multele folosite de naziști pentru a înregistra numele celor care urmau să fie gazați, s-a transformat în mâinile acestui medic olandez într-o carte de o frumusețe neobișnuită; deși ne imprimă pe retină oroarea celor trăite în cea mai mare mașinărie de ucis, este și un imn închinat tocmai acelor valori care anihilează răul." – La Vanguardia

În 1943, tânărul medic Eddy de Wind se oferă voluntar pentru a merge să lucreze în lagărul de tranzit de la Westerbork, în care ajung toți evreii din estul Olandei. Are motive să creadă că își va găsi acolo mama. Dar ea a fost deja trimisă la Auschwitz. La Westerbork se îndrăgostește de Friedel, iar în scurt timp sunt și ei trimiși la Auschwitz. Eddy este repartizat în Blocul 9, unde face parte din personalul medical, iar Friedel în Blocul 10, cumplitul Experimentenblock, de unde își alege victimele Josef Mengele. Eddy și Friedel supraviețuiesc, dar nu reușesc să rămână împreună. În încercarea de a-și șterge urmele, naziștii vor să golească rapid lagărul, iar Friedel pornește într-unul dintre „marșurile morții". Eddy rămâne încă o vreme în lagărul eliberat pentru a-i îngriji pe bolnavi, și atunci își scrie povestea. Pe de o parte, se teme că manuscrisul său ar putea cădea în mâini nepotrivite; pe de altă parte, oroarea și povara celor trăite la Auschwitz îi produc atâta suferință, încât nu găsește putere să scrie la persoana întâi, ci la persoana a treia, folosindu-se de un personaj inventat.

„Pentru mine, aceasta e mărturia supremă despre Holocaust. Cuvintele lui Eddy au săpat adânc în inima mea... Cât de mult am învățat de la acest om atât de curajos." — HEATHER MORRIS, autoarea bestsellerurilor Tatuatorul de la Auschwitz și Călătoria Cilkăi

  • Newsletter Zile și Nopți:

Newsletter