KANDINSKY în Ţara Bascilor

Vaccinarea ne animă speranţa că vom putea reporni curând vânătoarea de experienţe culturale memorabile aşa că începem deja explorarea alternativelor. Una ar fi o incursiune în Ţara Bascilor, fiindcă la muzeul de artă modernă şi contemporană Guggenheim Bilbao va ajunge în luna mai excelenta expoziţie The Roaring Twenties pe care mulţi am ratat-o anul trecut la Kunsthaus Zürich. Impresionanta clădire proiectată de Frank Gehry reprezintă însă o ţintă extrem de interesantă inclusiv pentru că, în afară de operele Pop-Art din propria colecţie expuse pe toată durata lui 2021 - printre care seria repetitivă Marilyn Monroe a lui Andy Warhol, lucrări de Jean-Michel Basquiat, Nine Discourses on Commodus (Cy Twombly) şi Barge a lui Robert Rauschenberg -, găzduieşte o incitantă retrospectivă Kandinsky, a cărui creaţie, mai mult decât în cazul altor artişti, este strâns legată de istoria Fundaţiei Guggenheim întemeiată la New York în 1937. Industriaşul Solomon R. Guggenheim, fondatorul muzeului, a început să colecţioneze lucrări ale lui Kandinsky încă din 1929 şi a făcut cunoştinţă cu autorul lor un an mai târziu, la Dessau Bauhaus.

Pentru inovatorul artist rus Wassily Kandinsky (1866-1944), pionier al abstractului şi teoretician al esteticii, formele funcţionează precum culorile în cazul altor creatori vizuali, prin provocarea de stări emoţionale sau asocieri cognitive distincte... pătratul induce calmul, cercul e puntea spre spiritual iar triunghiul simbolizează acţiunea. Expoziţia dedicată evoluţiei lui de la Fovismul figurativ la Avangarda abstracţionistă, accesibilă publicului la Guggenheim Bilbao până pe 23 mai, este relevantă mai ales pentru dorinţa artistului de descătuşare a plasticii de constrângerile realităţii, de eliberare, de exemplu, a colţurosului triunghi de îndatoririle lui de instrument în favoarea manifestării plenare a agresivităţii şi forţei sale latente.

Realizată cu picturi şi lucrări de grafică din patrimoniul muzeului, retrospectiva ilustrează practic întreg parcursul unui artist care prin 1900-1910 explora la München puterea de expresie a compoziţiei şi culorii înainte de a se vedea obligat să părăsească Germania odată cu izbucnirea WWI. Întors la Moscova, după cum subliniază şi ghidul retrospectivei, “vocabularul său pictural a început să reflecte experimentele utopiene ale Avangardei ruse care accentuau formele geometrice în efortul de a defini un limbaj estetic universal.” De aici, căutările l-au îndreptat pe Kandinsky spre şcoala de artă şi design Bauhaus şi apoi, în anii WWII, spre suprarealiştii parizieni şi studiul ştiinţelor naturii, care i-au influenţat vizualurile biomorfice. În provocarea autoasumată de rupere a picturii de legăturile cu lumea “naturală”, Kandinsky s-a concentrat apoi pentru tot restul vieţii pe studiul “necesităţii interioare” a artistului iar tranziţiile între toate aceste faze creative vor putea fi, poate, mai bine înţelese de către vizitatorii din primăvara asta ai retrospectivei de la Bilbao.

  • Text de Ioan Big.

Ioan Big, Publisher Zile și Nopți

  • Newsletter Zile și Nopți:

Newsletter