„Din poartă-n poartă prin Brașov”

Am văzut într-o dimineață un afiș care promova tururile ”Din poartă-n poartă prin Brașov” și am fost curioasă să le ascult și mai apoi să văd ce se află în spatele lor, cum a apărut ideea și ce înseamnă asta pentru cultura orașului nostru.

Practic, sub denumirea ”Din poartă-n poartă”, se regăsesc momentan două ghiduri audio care descriu istoria unor clădiri din Brașov dar și povești din viața foștilor locuitori.

Am ascultat cele două ghiduri din confortul propriei case, cu ajutorul telefonului, într-o duminică dimineață. Așa am aflat cum s-a îndrăgostit Alexandru Vaida-Voievod de soția lui Elena Safrano pe care a văzut-o la fereastra unei case din Piața Sfatului, sau cum a fost construit Palatul Soarelui, clădirea de pe colțul străzii Mureșenilor care are acum la subsol restaurantul ”Sergiana”. Care e povestea denumirii Străzii Sforii sau cum i-a răsplătit Apollonia Hirscher pe tâlharii care au vrut să-i fure un inel fiicei sale aflată în moarte clinică (lucru neștiut de către nimeni) însă care au reușit să o readucă astfel la viață, prin încercarea de a-i tăia un deget.

Foto Centrul vechi, Piața Sfatului, vedere aeriană

Ambele tururi sunt faine, ghidurile sunt extrem de complexe, au informație din abundență, sunt mapate pe o hartă, fiecare clădire are o fotografie care însoțește povestea audio pentru a fi ușor de identificat. Există și un acompaniament în surdină, muzică de pian, cântată de Horia Mihail. Confortul meu îl poate avea orice turist pentru că ghidurile pot fi ascultate în timp ce este urmat traseul pietonal propus, sau în timp de respiro pe terasa unei cafenele din oraș ori în camera de hotel. E un produs care odată achiziționat, rămâne celui care l-a cumpărat fiind accesibil mereu dacă există conexiune la internet și baterie la telefon.

Sunt foarte faine inițiativele astea din mediul privat, cele care aduc inovație în domeniul cultural și turistic al Brașovului. Ideile care fac cultura accesibilă, care compilează informații din diverse domenii, care se situează în afara constrângerilor de timp sau a celor date de programe de vizitare și care dau în același timp libertate de mișcare turistului.

Am stat de vorbă cu Andra și Tudor, cei care au avut ideea, într-o sâmbătă seară pe terasa unei cafenele din Brașov, din dorința de a scrie despre strădania lor care a luat forma acestor ghidaje tematice și despre drumul pe care l-au urmat, de la idee la materializare.

Andra Albotă e din Slănic Moldova iar Tudor Georgescu din București și s-au mutat acum trei ani la Brașov, pentru că le place mult orașul. Au deschis o agenție de turism acum un an, cu ajutorul unei finanțări europene accesată prin POCU și organizează prin ea diverse excursii, mai ales în India și Nepal, țară în care au locuit un an de zile. Odată cu apariția pandemiei, când deplasările au fost serios limitate, s-au reprofilat pe trasee în orașul Brașov, pe care îl promovează prin excursii de câteva ore, sau prin itinerarii de o zi pentru trasee din județ.

colaj brasovFoto: Bastionul Postăvarilor, Turnul Alb, Strada Mureșenilor, Strada Sforii

În aprilie 2020, în timpul unei discuții pe terasa pe care stăteau de vorbă, le-a venit ideea ghidurilor audio. Au avut și ajutor, desigur. Cătălin Paraschivu a fost cel care le-a furnizat multe din informațiile pentru documentare, tot el le-a furnizat cărțile poștale vechi care se regăsesc în partea de text care însoțește fiecare bucată audio. Primele două tururi din brand-ul ”Din poartă-n poartă prin Brașov” sunt rezultatul muncii întinse pe parcursul a cinci luni de zile din anul trecut și se numesc ”Prin Livadă și pe Mureșenilor” și ”Printre epocile și oamenii Brașovului”, iar în plan există completarea proiectului cu încă două ghiduri. Unul care vrea să surprindă elementul neoromânesc din Scheii Brașovului și un al patrulea care să surprindă Brașovechiul. Acum se lucrează la varianta în limba engleză a primelor două, iar apoi va exista disponibilă și cea în limba germană.

Ideea e unică în turismul românesc, ghidurile audio care prezintă locuri, evenimente și foști locuitori de seamă din oraș, se adresează turiștilor care vin în Brașov și care nu vor să depindă de un ghid turistic sau de un program anume.

”Inițial gândit ca un proiect turistic, odată ce am avut toată informația istorică, ne-am dat seama că se conturează mai mult un proiect cultural. Tudor când a scris textele pentru ghiduri, a selectat informația privitoare la fiecare clădire și a pus accent mai ales la cei care au construit-o sau pe cei care au locuit în ea. Am vrut să facem într-un fel dreptate fiecărui edificiu, așa că nu am făcut rabat de la informații, iar finalul este un ghid audio complet, care credem că reușește să transpună turistul în epocă”, mi-a spus Andra.

Piata UniriiFoto: Piața Unirii, Șchei

”Brașovul nu e recunoscut ca oraș cultural, neapărat. Însă acum cred că are o oportunitate să-și definească identitatea și strategia pentru următorii ani. De exemplu Biserica Catolică de pe strada Mureșenilor este singurul monument construit în întregime în stil baroc din Brașov, lucru care poate fi exploatat incredibil de autoritățile locale, dacă doresc să atragă turiști pasionați de cultură, de artă și de istorie. Cred că trebuie să definești și ce fel de turiști vrei în oraș, pentru că deși trăim în context pandemic de un an, Brașovul a avut turiști mereu, iar atunci strategia o faci și în funcție de cei care vrei să-ți viziteze orașul. Eu de exemplu aș vrea să văd că se construiește o strategie croită pentru niște oameni care vor să cunoască cu adevărat Brașovul, care vor să cunoască orașul și istoria lui, dar care vor să facă și turism activ, pentru că întreg județul este foarte ofertant pe partea asta” a completat Tudor.

Am scris articolul acesta cu multă speranță, așa cum scriu orice articol privitor la cultura brașoveană. Cele două tururi audio spun mai mult decât poveștile construcției unor ziduri, povestesc de transformări ale orașului, redau povești de viață. Am scris cu speranță articolul, pentru că sper că toate inițiativele astea să iasă din anonimat și să dea o direcție culturii din orașul ăsta, una care să aibă în prim-plan oamenii ei și rodul creației lor.

  • Text de Mihaela Scânteie.

Newsletter