POP-UP STORiEs: Alfabetul modei în pandemie începe cu A. A de la Armani

A fost odată ca niciodată că dacă n-ar fi nu s-ar mai povesti un fost student la medicină care la întoarcerea din armată, fascinat de efervescenta lume a modei din ţărişoara sa, a început să îi desluşească tainele ca simplu ucenic al creatorului şi comersantului de haine binecunoscut de amatorii de fineţuri din vremea aceea, Nino Cerruti. Pasionat, talentat şi nemaipomenit de însetat să afle cât mai multe despre materiale şi cum se pot ele îmbina ca să dea bine pe corpul omului, tânărul s-a făcut apoi repede remarcat în mediul elitelor sociale prin creaţiile sale iar numele lui a devenit o marcă. Cu înfiinţarea propriei companii din banii primiţi pe maşinuţa lui VW s-a încheiat, cu aproape 60 de ani în urmă, prefaţa poveştii de succes a celui mai influent şi reputat designer şi antreprenor din fashion-ul italian, GIORGIO ARMANI, acţionar unic al grupului Giorgio Armani S.p.A, care a intrat în secolul XXI cu 13 fabrici, magazine în peste 30 de ţări, aproximativ 5000 de angajaţi şi un volum global de vânzări care depăşea 4 miliarde de euro. Dar nu cifrele de business ori detaliile glamour legate de branduri sunt cele care definesc acest caracter ieşit din comun ci perfecţionismul, obsesia pentru detaliu şi, mai ales, intransigenţa cu care şi-a respectat crezurile şi principiile, trăsături ce i-au adus recunoaşterea ca vizionar militant anti-trenduri în întreg spectrul manifestărilor Pop culture.

Giorgio Armani - Colectia Primavara-Vara 2021

Giorgio Armani - Colecția Primăvară-Vară 2021

Giorgio Armani - Colectia Primavara-Vara 2021

Giorgio Armani - Colecția Primăvară-Vară 2021

Giorgio Armani - Colectia Primavara-Vara 2021

Colectia Armani Prive Primăvară-Vară 2021

Încă din 1975, indiferent la reproşurile criticilor aduse cromaticii neutre - bejuri şi griuri - şi a designului asexual, Giorgio Armani a captat interesul publicului larg prin eleganţa subtilă şi atemporală a creaţiilor lui, caracteristică sesizabilă apoi fără efort în toate propunerile sale prêt-à-porter, inclusiv în vibe-urile optzeciste aduse de contrapunctele purpurii, roz sau albastre la paleta de griuri utilizată pentru In the Mood for Pop, colecţia Emporio Armani prezentată recent la Săptămâna Modei de la Milano, precum şi în ţinutele de seară negre/deep blue cu discrete motive florale din colecţia Giorgio Armani de toamnă-iarnă 2021/22 pentru femei, Nocturnal. Mai mult, parte din omnibusul haute couture de primăvară-vară 2021, Armani Privé, deşi conceput având ca target tinerele generaţii şi deci mai exuberant în croi, texturi şi culori, sugerează la rândul său o introspecţie de revalorizare a rădăcinilor estetice ale brandului, inspirată de contextul pandemiei care a depopulat străzile milaneze, oraş în care îşi are studioul de creaţie. 

Giorgio Armani - Colectia Primavara-Vara 2021

Colecția Emporio Armani Toamnă-Iarnă 2021

Melancolia s-a adaugat romantismului în conceptele lui Armani dar fără ca asta să îl rupă de realitate. “Mă adaptez repede, aşa că procesul de lucru a decurs lin şi neîntrerupt.”, scria designerul, dar “îmi lipseşte contactul cu oamenii. Abia acum începem să înţelegem ce înseamnă adevăratul lux: libertatea de a te plimba pe-afară, de a călători, de a-ţi întâlni prietenii, pe cei pe care îi iubeşti... Mă voi vaccina, este deopotrivă datoria şi dreptul meu de cetăţean în vârstă.”. La începutul pandemiei Giorgio Armani donase două milioane de euro spitalelor din Milano pentru cercetări legate de un posibil vaccin şi adaptase liniile de producţie pe care le deţinea în Peninsulă pentru a fabrica măşti de protecţie de unică folosinţă destinate personalului medical. Întorcându-ne la acel moment de cotitură pentru omenire, realizăm că pentru Giorgio Armani cuvântul ‘datorie’ a însemnat mult mai mult decât a se proteja pe sine însuşi sau propriul business.

Designerul a fost unul dintre primii lideri de opinie care a realizat pericolul reprezentat de apariţia Covid în Europa şi, fără ca nicio lege să îi impună asta, şi-a prezentat în februarie 2020 colecţia la Milan Fashion Week în spatele uşilor închise, în streaming, ca “măsură preventivă luată în sprijinul eforturilor la nivel naţional de a salvgarda sănătatea publică.”. Erau zilele când preşedintele Italian National Fashion Chamber declara senin că “Nu mi se pare că ar fi semne de pericol în acest moment în ce priveşte sectorul nostru sau Săptămâna Modei.” Din cele 9 prezentări programate atunci doar Armani a procedat astfel cu a sa (devenind involuntar un pionier al implementării conceptului de digital fashion show), publicul select al unor case de modă precum Versace (cu JLo pe catwalk), Prada sau Dolce & Gabbana, cu Ana Wintour şi un stol de influenceri Tik-Tok în sală simţindu-se ca în vremurile “normale” pentru că extrem de puţini spectatori au purtat mască. O lună mai târziu, bilanţul morţilor de Covid în Italia era de aproape 12,000. 

Acum un an, pe 3 aprilie 2020, respectata publicaţie WWD (Women’s Wear Daily), considerată o biblie a fashion-ului, a publicat o scrisoare deschisă adresată de Giorgio Armani colegilor săi de breaslă, care invita la necesara “reflecţie asupra absurdităţii stării de fapt actuale [din industrie], caracterizată de supraproducţia de îmbrăcăminte şi o nealiniere criminală între sezonalitatea climatică şi cea comercială”. Designerul opina că “declinul fashion system-ului, aşa cum îl ştim, a început când segmentul de lux a adoptat metodele de operare ale fast fashion-ului.”, subliniind că, în fapt, industria modei s-a lasat antrenată în ritmul frenetic al secolului 21 care ne face pe toţi să fugim fără a şti foarte bine încotro, doar animaţi de dorinta de supravieţuire, şi că lumea fashion-ului uită sau ignoră în mod deliberat, din păcate, faptul că obţinerea calităţii şi deci, implicit, a luxului, necesită timp. 

Giorgio Armani - Colectia Primavara-Vara 2021

Giorgio Armani - Colecția Nocturnal toamnă-iarnă 2021

Amintind de vremurile în care “luxury meant timeless, when luxury meant time...”, veteranul designer italian făcea apel cu înţelepciune - şi, poate, naivitate - ca dinamica procesului de creare a noii mode, lent şi laborios, să nu mai fie subordonată celei a comercializării, dând ca exemplu noul său algoritm de lucru adoptat în pandemie prin care colecţiile de vară vor fi menţinute în magazine până în septembrie. Amplificat de criză, absurdul cutumelor de alimentare ale mercantilismului care împing cumpărătorul să caute vara haine de iarnă şi invers poate fi eliminat printr-o resetare radicală a mentalităţii: hainele trebuie făcute să dureze (deopotrivă ca estetică şi utilitate), nu să se demodeze ieşind din uz după doar câteva săptămâni.

“Momentul prin care trecem este turbulent dar ne oferă oportunitatea unică să îndreptăm ce e greşit, să ne recâştigăm o dimensiune umană. E frumos să vezi că în acest sens suntem cu totii uniţi.”. 

La un an după publicarea acestei scrisori de referinţă, a cărei miză din perspectiva produsului creativ în fashion şi a beneficiarului acestuia era “redobandirea autenticităţii” şi, respectiv, adaptarea caselor de modă la schimbările de comportament social generate de noua realitate, putem vedea chiar ca nespecialişti că această “unitate” în diversitate pe care conta Giorgio Armani se dovedeşte o utopie şi că lumea fashion-ul a dobândit convingerea că se poate reinventa fără migrene existenţiale prin intermediul digitalului. Circuitul bianual New York-Londra-Milano-Paris a devenit însumarea unor serii de show-uri în social media concepute pentru celebrităţi, influenceri, modele şi designeri dar nu exclusiv, atâta vreme cât acestea colectează pe YouTube milioane de vizualizări. Săptămânile live au devenit lunile online ale modei, după cum ne-au arătat evenimentele  dedicate colecţiilor de toamnă-iarnă 2021.

Dacă unii creatori, precum Giorgio Armani cu un an în urmă, au mers în stream pe varianta clasică a defileului pe podium şi simpla sa retransmisie (ex. Riccardo Tisci la Burberry sau Kim Jones la Fendi) iar alţii au utilizat lumea reală drept cadru care să completeze limbajul vizual al vestimentaţiei (Chloé în cartierul parizian St. Germain, Erdem, Valentino, sau Rick Owens la Lido în Veneţia)... o parte a explorat potenţialul narativ sau experimental cinematic al conceptelor din fashion, precum Roksanda (Friday in February, cu Vanessa Redgrave) şi, respectiv, Thom Browne (Odyssey, The Dream). Digital fashion show-urile au devenite opere de artă în care inovativitatea performativă şi tehnologică devine esenţială în marketarea modei. 

Paradoxal, trendul de “democratizare” a fashion-ului de lux prin plonjeul forţat în bazinul digital oferă publicului de masă un loc confortabil în rândul întâi la cele mai exclusiviste prezentări dar îl privează de pura judecare subiectivă a creaţiei de modă prin încadrarea acesteia în universuri vizuale ce funcţionează ca epatante “ghiduri de lectură”. O fi bine, o fi rău... că s-a intrat pe acest făgaş? Este prematur să ne pronunţăm dar un lucru e sigur: nu asta e direcţia în care a sperat Giorgio Armani că alfabetul şi vocabularul lumii modei va evolua într-un asemenea context dramatic... că se va concentra tot pe alimentarea prin reambalare a apetitului insaţiabil a publicului pentru “nou”, de orice fel ar fi acesta, şi nu pe crearea de modă în acord cu nevoile sale profunde, redefinite de “noua” modernitate.

  • Editorial de Ioan Big.

Ioan Big, Publisher Zile și Nopți

  • Newsletter Zile și Nopți:

Newsletter