Podul de vin peste Prut

Am fost o singură dată peste Prut - poate vă amintiți relatarea mea din decembrie 2019: „Dacă ar fi descriu în trei cuvinte această experiență, aș spune că m-au frapat, întâi de toate, ospitalitatea, autenticitatea și farmecul locale. I-am zis, pe loc, Chișinăului, Bucureștiul meu de peste Prut, întrucât m-am simțit la fel de familiar ca în orașul în care stau de o jumătate de veac”. Republica n-o știam, dar vinurile de acolo - da. Le consumam, le apreciam, ba le înțelegeam și profundele implicații economice și geopolitice. Căci, da, vinul moldovenesc a fost pretext de gâlceavă internațională. Ca băutor, ca român și ca jurnalist am simțit nevoia să îi iau apărarea atunci când un personaj sinistru - Ghenadie Grigorievici Onişcenko, zelos angajat al statului, în funcţia de director al RosPotrebNadzor, serviciul federal sanitar şi de protecţie a consumatorului din Rusia, fie-i degrabă uitat numele - l-a desconsiderat. Așa că, în octombrie 2010, am scris un editorial într-un ziar influent pe atunci, denunțând drept nule și neavenite considerațiile de genul „acest vin nu mai poate fi consumat şi poate fi folosit în alte scopuri, cum ar fi la vopsirea gardurilor“. Noima lor era, de fapt, ca Rusia să îi arate Moldovei pisica, nu cumva s-o vireze pe calea europeană.

Anii au trecut, iar vinurile moldovenești au devenit și mai bune. O să spuneți că asta se întâmplă cu orice vin bun, ceea ce e adevărat. Doar că vinurile de peste Prut au, aici, ceva în plus: o afecțiune cu care savurăm. Personal, când desfac o sticlă moldovenească de vin, scuze dacă sună a fală, resimt nostalgie. Mi se face dor de ceva care simt că e parte din mine, chiar dacă am fost doar trei zile în țara de care m-am apropiat mai cu seamă pe cale literară și oenologică. Din acest motiv, am acceptat cu plăcere să mă prind în hora virtuală a prieteniei româno-române și să savurez un vin roșu sec, excelent după gustul meu. L-am primit când încă nu era post - nu că l-aș ține - deci putea fi acompaniat de carne roșie: vită, porc, miel, la grătar. A ajuns ușor la mine - moldovawines.eu livrează în peste 40 de țări - și m-am simțit influencer sadea când o veche prietenă, stabilită în Occident, a văzut postarea mea pe Instagram și și-a comandat și ea vin moldovenesc.

Ca să nu vă mai fierb, proclam vinul lunii aprilie Maluri de Prut, de la Purcari, care e recomandat astfel: „reunește tot ce este mai bun de pe ambele maluri ale Prutului. Culese cu dragoste, soiurile autohtone Fetească Neagră și Rară Neagră au dat naștere unui vin cu un caracter puternic, dar în același timp, foarte fin”. L-am găsit plin, bogat, gustos, îmbătător. Nu luați ultimul termen chiar la propriu. Luați doar vinul.

  • Text de Horia Ghibuțiu.

Horia Ghibutiu

  • Newsletter Zile și Nopți:

Newsletter