VIAȚA DE POVESTE A UNUI CĂLĂTOR ÎNRĂIT

Există lucruri pe lume pe care le faci din plăcere, dar există și lucruri pe care ți-ai dori să le faci, însă nu dispui de mijloacele necesare pentru îndeplinirea acestor dorințe. Mijloacele sunt multiple: poate nu ai banii necesari, poate nu dispui de timpul necesar unei deplasări sau, raportându-ne la contextul actual, plecând la drum ne asumăm riscul infectării; cu alte cuvinte, întotdeauna vor exista factori externi care-ți vor perturba călătoria sau care-ți vor influența  decizia în ceea ce privește experiența turistică. În cele ce urmează, o să vorbim despre anumite locații turistice de poveste din România, despre care mulți dintre voi probabil că nici n-ați auzit, și-ar fi păcat să nu facem cunoscute lumii astfel de destinații.

România deține câteva locuri rare despre care cum spuneam și mai sus, mulți dintre noi nici nu am auzit. Sunt locuri de o frumusețe incredibilă, atât prin unicitatea peisajelor, cât și prin multitudinea de experiențe pe care le oferă. Sunt locuri neștiute de toată lumea, necomerciale și ne populare, fapt ce le aduce un mare deserviciu. De obicei când plecăm într-o vacanță, avem tendința să ne repetăm. Cu toții alegem locurile cele mai evidente, cele mai populare și cele mai des frecventate atât de noi, cât și de străinii care ne calcă pragul. 

Sfinxul de la Buștea

Sfinxul de la Buștea (credit foto maps123.net)

Sfinxul de la Buștea

Cu siguranță măcar odată ați vizitat Sfinxul din Bucegi, dar câți dintre voi s-ar fi gândit că acesta nu este singurul bolovan sculptat de natură sub chip de om. Există și fratele mai mic al acestuia, Sfinxul de la Buștea, o formațiune naturală aflată la o înălțime de 1239 de metri, în munții Buzău. Pentru a vedea colosul care ar avea chip uman trebuie să ajungi în Mânzălești, o comună situată la 50 de kilometri de orașul Buzău. Iar ca să ajungi acolo, vei trece pe Valea Slănicului, o zonă incredibil de frumoasă. După ce șoseaua asfaltată se termină, trebuie să urmați un drum de țară, format în urma circulatului masiv al căruțelor; care se pierde prin pădure. De la distanță se zărește printre copaci un cap de om, pe un versant aflat la peste un kilometru distanță.

După 30 de minute de mers pe jos, printre copaci și arbuști de cătină, ajungeți la Sfinxul de la Buștea. Stânca de aproape șase metri înălțime a fost modelată de vânt și ploi, sub forma unui chip uman. Zona este un punct important de atracție pentru turiști, ei putând să viziteze și să  exploreze și  peștera de sare și lacul Meledic, aflate în împrejurimi. Localnicii cred că Sfinxul de la Buștea ar putea deveni mult mai cunoscut, însă infrastrucura precară îi alungă pe turiști. Așadar, dacă plănuiți o vacanță în care să descoperiți locurile inedite din România, nu trebuie să ratați Sfinxul de la Buștea, acesta fiind unul dintre cele mai importante obiective turistice din Muntenia. „Fratele” mai puțin cunoscut al Sfinxului din Bucegi, „uriașul” împietrit cu chip de om din Munții Buzăului se situează pe raza comunei Mânzălești, una dintre cele mai vechi așezări umane din țara noastră, după cum susțin unii istorici.

 tunelul de vegetație de pe calea ferată Caransebeș - Oțelu Roșu

 Tunelul de vegetație de pe calea ferată Caransebeș - Oțelu Roșu (credit foto: pinterest, ro.stiri.yahoo.com)

Tunelul Dragostei

Pentru că primăvară şi sentimentele înfloresc, următoarea destinație turistică se potrivește de minune. Acum cinci ani, doi fotografi din Oțelu Roșu, Florin Avramescu și Mihai Tămășilă, au descoperit din pură întâmplare tunelul de vegetație de pe calea ferată Caransebeș - Oțelu Roșu. Între satele Glimboca și Obreja, pe unde nu mai trecuse niciun tren de câțiva ani, vegetația crescuse deasupra șinelor, formând un tunel feeric. Tunelul Dragostei este un obiectiv turistic al județului Caraș-Severin, format din vegetația crescută exuberant pe marginea căii ferate care leagă Caransebeșul de localitatea Bouțari; vegetație care și-a unit vârfurile la 4-5 metri înălțime, formând un tunel spectaculos, de 1,5 km, imortalizat de nenumărați pasionați de fotografie sau de cuplurile de îndrăgostiți aflate în căutarea unui loc unde să-și mărturisească o dată-n plus iubirea fierbinte și veșnică. 

În 2014, Tunelul Dragostei a fost inclus de Parlamentul European pe lista comorilor ascunse ale continentului și figura între locurile secrete  despre care revistele și blogurile de călătorii spuneau că merită să le vezi măcar o dată în viață. În sine era o simplă porțiune de cale ferată abandonată, dar ceea ce o făcea unică era faptul că era acoperită cu crengi de vegetație în formă de arcadă. Acestea au dat forma acestui tunel de verdeață ce avea la bază o cale ferată necirculată. Probabil vă întrebați de ce vorbesc despre aceasta destinație turistică la trecut. Ei bine, fac asta pentru că odată cu trecerea timpului Tunelul Dragostei și-a pierdut frumusețea, devenind o ruină. Fiind o creație atât de frumoasă a naturii, putea fi păstrată și întreținută, însă oamenii s-au bucurat atât cât a ținut, în loc să prelungească și să popularizeze destinația care foarte ușor putea deveni una de amploare în rândurile românilor și nu numai. Desigur, încă puteți vizita această destinație, dacă știți să citiți frumusețea din spatele ramurilor crescute alandala.

Lacul Ochiul Beiului

Lacul Ochiul Beiului (credit foto: pinterest, informatii-romania.ro)

Lacul Ochiul Beiului

O altă destinație unică a României este Lacul Ochiul Beiului. Acesta este situat într-o zonă de o sălbăticie impresionantă din Parcul Național Cheile Nerei - Beușnița, la limita Munților Aninei cu Munții Locvei, la o altitudine de 310 metri. Ca să ajungi la el trebuie să străbați un traseu montan lejer de aproximativ 4 ore. Forma lacului este a unui crater cu adâncimea de 3,6 metri și un diametru de 15 metri. Apa, de o culoare verde-albastră, nu îngheață nici măcar iarna, datorită izvorului care alimentează lacul în permanență cu apă. De aici, lacul este cunoscut drept ,, lacul care nu îngheață niciodată”.

Acest lac este unic în România și este de o frumusețe incredibilă. Parcă ar fi locuit de zâne. La baza formării acestui lac inedit stau câteva legende pe care cei din împrejurimi le păstrează cu sfințenie pentru cei curioși care le calcă pragul. Una din legende spune că o fată frumoasă de prin aceste locuri ar fi fost răpită și necinstită de un tânăr turc, bei în Imperiul Otoman. Fata a reușit însă să scape din mâinile tânărului și și-a luat zilele. De amărăciune beiul ar fi plâns atât de mult încât lacrimile sale s-au prefăcut într-un lac. Așa s-ar fi născut Ochiul Beiului. Lacul Ochiul Beiului este un obiectiv important în această fascinantă lume a legendelor. Zona are un potențial fantastic de dezvoltare a turismului. În acest fel, introduci turistul în contextul parcului, îi arăți frumuseșea lacului, îi prezinți contextul în care a apărut, iar în acest fel îi stimulezi dorința de a descoperi impresionantele legende.

Sunt locuri speciale, rare și incredibil de frumoase. Ce-ar fi să nu ne mai repetăm atunci când alegem o destinație turistică și să optăm și pentru unicitatea acestor locuri. Fiind atât de rare și de ferite de ochii publicului larg, sunt probabil printre cele mai sigure locuri de vizitat, într-o astfel de perioadă, în care pericolul pândește la orice colț, locuri în care probabil distanțarea socială ar fi din plin respectată. 

  • Recomandare de ANA-MARIA VASILE
  • Newsletter Zile și Nopți:

Newsletter