ART EXPO | C.S.A. Clubul Sportiv al Artelor. Sportul în arta românească de la 1900 până azi

C.S.A. Clubul Sportiv al Artelor: sportul în arta românească de la 1900 până azi cartografiază peisajul extrem de divers al interesului artistic pentru sport și educație fizică în cultura vizuală a țării noastre.

Arta și sportul constituie împreună o veritabilă axă a modernizării societății românești la începutul secolului XX. Odată cu depășirea paradigmei tradiționaliste de tip sămănătorist, esențială pentru definirea identitară (preponderent rurală și folclorică) a românității, s-a impus tot mai mult auto-reprezentarea urbană a societății, pentru care modernitatea implica perfecționarea formei fizice prin practicarea sporturilor și rafinarea aspirațiilor sociale prin frecventarea saloanelor artistice.

Îndeosebi în perioada interbelică sportul este asumat și promovat cu intensitate de artiști. Nucleul avangardist bucureștean (de la Victor Brauner la M.H. Maxy) este absorbit de sporturi nu doar ca subiect al reprezentărilor artistice și al manifestelor din publicațiile radicale ale vremii, ci și ca practică efectivă, tributară idealului artistului revoluționar, călit fizic și psihic pentru lupte viitoare, promovat cu insistență de propaganda sovietică. Avangardiștii devin veritabili misionari ai sportului în aer liber, așa cum arată și colecția de fotografii inedite, de epocă, din arhivele Stephan Roll și Hedda Stern, expuse la MARe. Casa regală, dar și mișcările de dreapta naționaliste, se întrec în capitalizarea politică a mulțimilor de suporteri de pe stadioane, dar și a modelului de cetățean sănătos, antrenat și capabil să atingă nu doar performanțe sportive, ci să se încoloneze rapid în detașamente care să susțină liderii providențiali și ambițiile lor istorice, asimilate destinului țării.

 

Sportul este o platformă pe care se jucau mari mize politice, dar și comerciale. Boxul (cercetarea în vederea expoziției a relevat că boxul a fost și continuă să fie sportul cel mai frecvent abordat și reprezentat de artiștii români) și fotbalul constituie veritabile afaceri profitabile încă din perioada interbelică. Imediat după 1944 sportul devine o temă de predilecție a propagandei politice și vizuale comuniste. Omul nou al regimului totalitar se împlinea într-o viziune preponderant atletică asupra sportului de masă, capabil să întrețină forma bună a clasei muncitoare pentru a atinge producții-record și pentru a doborî recorduri sportive, căreia i se adăuga, prin interesul față de șah, un accent intelectual de inspirație sovietică, cu ample ecouri în arta românească a vremii. În timp ce susținea ideologic sportul amator, regimul comunist întreținea de fapt o veritabilă cultură sportivă profesională, care a dat rezultate remarcabile mai ales în gimnastică, dar și în handbal sau, spre finele anilor 80, în fotbal.

În contrast cu super-pozitivarea sportului în arta perioadei comuniste, arta contemporană de după 1989 impune un accent reflexiv și adesea critic față de sport. Sportul apare acum ca element iconic al culturii de masă, parte a civilizației divertismentului și a consumului, atins fiind de diverse scandaluri și subminat de comercializare și de politizare. Dacă comunismul transformase sportul într-o virtute cardinală, acum, așa cum apare reflectat în artă, sportul este asociat tot mai mult unui viciu. Dar această imagine distopică a sportului în artă este în mare măsură determinată de virajul critic general al artei contemporane, care vede/explorează/exploatează aproape numai latura negativă a faptelor sociale, e alimentată de demitizarea și deconstruirea sceptică a culturii de consum și se erijează în fanion moral în raport cu restul culturii de masă.

Realizată în colaborare cu unsprezece muzee prestigioase din țară (MNAR, Muzeul de Artă Constanța, Muzeul de Artă Brașov, Muzeul Național de Artă Timișoara, Muzeul Brăilei „Carol I”, MAV Galați, Muzeul de Artă Craiova, Muzeul Național Secuiesc Sfântu-Gheorghe, Muzeul de Artă din Târgu-Mureș, Muzeul Secuiesc Miercurea Ciuc, Muzeul Municipiului București) și cu foarte multe colecții private, C.S.A. Clubul Sportiv al Artelor reunește opere reprezentative, unele dintre ele bunuri de patrimoniu sau chiar de tezaur, de M.H. Maxy, Hans Mattis-Teutsch, Micaela Eleutheriade, Ion Țuculescu, Paul Gherasim, Ion Bitzan, Ion Grigorescu, Ion Bârlădeanu, Teodor Graur, Codruța Cernea, Alina Pențac, Șerban Savu, Ioana Ursa, Mircea Suciu, Szilard Gaspar etc.

Erwin Kessler - Curator expoziție "C.S.A. Clubul Sportiv al Artelor"

Expoziția C.S.A. Clubul Sportiv al Artelor, curatoriată de Erwin Kessler, va fi deschisă pentru public până pe data de 19 septembrie 2021. Pe perioada acesteia, MARe/Muzeul de Artă Recentă va derula un program special, „Cantonament la MARe”, prin care sportivi de performanță și artiști vor discuta despre activitatea lor și vor răspunde unor întrebări care vizează rolul și însemnătatea talentului, antrenamentelor, competiției și performanței.

Calendarul programului „Cantonament la MARe”. 6 iunie: În pași de duel... în ring. 20 iunie: Sporturi cu mingea. 4 iulie: Pe roți spre linia de finiș. 18 iulie: Cursa vieții pe apă și pe uscat. 8 august: Sporturile nobile și metamorfozele lor în comunism. 22 august: Politicile sportului. 5 septembrie: Presa sportivă în perioada comunistă și după revoluție (ediție specială).

  • Text de Erwin Kessler.
  • Foto: Rareş Toma.
  • Newsletter Zile și Nopți:

Newsletter