Interviu cu scriitoarea CECILIA, despre romanul „Hud Ranat”

 Romanul „Hud Ranat”, apărut la editura Letras, este semnat de Cecilia… și atât. Acesta este, de fapt, pseudonimul Milenei Boege. Ea a absolvit Facultatea de Drept din București și Facultatea de Psihologie și Pedagogie din Hamburg, Germania, unde locuiește și acum. Provine dintr-o familie de preoți și a lucrat o bună vreme într-un spital de psihiatrie, experiență despre care crede că a ajutat-o în conturarea cu delicatețe a personajelor din carte și a trăirilor interioare.

„Gustul pentru literatură, în special înclinația spre literatura fantastică, mi-a fost insuflat de mică de către tatăl meu și de bunic, fost paroh în Sibiu, amândoi, mari iubitori, cititori și talentați povestitori de snoave populare și povești”, a mărturisit Milena Boege.

„Hud Ranat” pare la prima vedere o carte SF, dar este doar un pretext pentru o frumoasă călătorie pe care o întreprinde protagonistul cărții, care ne poartă în lumi fascinante, dincolo de sistemul nostru solar, iar la sfârșitul ei, Wolf, personajul principal, ajunge să se descopere pe sine însuși și, mai ales, să descopere iubirea.

De unde vii și cum se face că scrii?

Eu provin din România, dar trăiesc de peste 20 de ani în Germania. Dorința de a scrie în mod profesional și de a mă perfecționa în scris am dobândit-o în timp, nu am avut-o de la început. Ceea ce la început a fost mai mult terapie personală și chiar joacă, s-a transformat în timp în pasiune arzătoare.

Ce ai studiat și în ce te-ai format? Ai studiat și scrierea literară?

În Romania am absolvit facultatea de Științe Juridice și în Germania o facultate cu profil dublu, de Pedagogie și Psihologie. Tot în Germania am studiat tehnici de scriere. Am urmat cursuri pentru tineri autori. În Germania există o întreagă industrie pregătitoare în domeniul acesta.

Ce ai mai scris și ce îți mai propui să scrii? Te vezi scriind altceva în afară de literatură?

Am mai scris o carte de poezii, care este deja publicată în Germania. Pentru că îmi place filosofia și citesc mult în domeniu, mi-am propus să scriu și am început deja să pregătesc și o carte cu eseuri filozofice, având ca subiect principal tematica iubirii.

Obișnuiești să scrii în fiecare zi sau ai zile în care îți acorzi timp și pentru alte activități?

Ca regulă încerc să scriu cam zilnic, inclusiv sâmbăta și duminica. Scriu în special serile după ce termin cu serviciul și cu alte treburi. Dar se întâmplă să scriu și noaptea. De fiecare dată când îmi vine o idee, o pun repede pe hârtie, ca să nu o uit.

Ce ai visat să fii\ faci în copilărie? Ai avut modele, mentori?

Da, aș putea să zic că am găsit un exemplu în poezia lui Eminescu. Eminescu a fost un romantic incurabil și cred că și eu sunt la fel. În copilărie am visat să fiu preot. Bunicul meu a fost preot. Când am fost copil eram foarte fascinată de muzica bizantină, i-am admirat foarte mult pe cantorii bisericești și mi-am dorit să pot cânta și eu la fel ca ei.

Te implici în procesul de editare a cărții ?

Da, m-am implicat în activitățile pregătitoare editării acestei cărți. Am cooperat cu lectori și corectori din partea editurii și, de asemenea, cu o desenatoare amatoare din Germania.

Unii autori preferă acum să-și lanseze cărțile și în format electronic. Ce părere ai despre Kindle și e-books?

Și „Hud Ranat” există în format e-book. Această posibilitate de a pune cartea la dispoziție în format electronic, mi se pare una bună în principiu, deschide noi posibilități de transmitere mai rapidă a informației. Astfel până și din America sau din Asia, cărțile pot fi citite. Totuși, consider că nu e bine ca formatul electronic să înlocuiască formatul tradițional. Cele două trebuie să funcționeze în paralel.

Ce părere ai despre dilema carte vs film?

Nu înțeleg de ce ar fi asta o dilemă. Amândouă sunt folositoare în felul lor. Ar fi o mare pierdere dacă industria cinematografiei ar dispărea. Mai curând eu văd o legătură vie între cele două moduri de promovare a ideilor. Cinematografia se inspiră de foarte multe ori din cărți. Pentru unii oameni, cărora nu le place sau nu au timp să citească, cinematografia oferă un mod mai simplu și rapid de a lua cunoștință de conținutul unor romane celebre. Sigur că bine ar fi ca oamenii să citească mai mult și să privească la televizor cu măsură...

Ai publicat cartea în timpul pandemiei. Cum a fost pandemia pentru tine? Cum vezi ce s-a întâmplat și cum vezi petrecându-se lucrurile în continuare?

Pandemia a marcat trecerea de la era taurului la cea a vărsătorului. Într-o formă sau alta, probleme de tot felul și sub diverse forme cred că vor continua și în anii următori. Este influența planetei Uranus care aduce mult haos și multe schimbări. În esență astea toate sunt lecții de viață, numai că nu sunt la scară individuală, ci la scară planetară, cu consecințe puternice la nivel individual. Întrebarea pe care mi-o pun și eu, și la care nu am un răspuns, este cum ar trebui să ne poziționăm noi la toate acestea? Oricum, un lucru e clar, era taurului a susținut materialismul și pe cei care aveau tendințe de acest fel, în timp ce Uranus, ca regulă, răscolește, clatină materialismul și structurile vechi, și susține evoluția spirituală.

Mai ai vreo carte în pregătire?

Da. Mai multe. Pregătesc și o a doua carte de ficțiune.

Există un model real pentru personajele din cartea ta?

Model pentru personajul principal sunt, într-un fel, chiar eu însămi, dar nu numai. Cred că am folosit trăsături de personalitate ale mai multor persoane reale, apropiați de-ai mei, trăsături pe care le-am combinat.

De ce ai ales să scrii sub un pseudonim?

Am ales să public sub pseudonim pentru că am vrut să-mi ascund identitatea de anumite persoane, în principal pentru ca să nu trezesc invidie.

Pe de altă parte, numele Cecilia l-am ales cu titlu simbolic. Există o Sfânta Cecilia care este protectoarea muzicienilor, iar faptul că eu provin din familie de preoți este încă un motiv pentru care mi s-a părut potrivit.

  • Interviu de Gruia Dragomir.

  • Newsletter Zile și Nopți:

Newsletter