Îndemn la o evadare în parc, dincolo de Cișmigiu...

Undeva în apropierea Cișmigiului, ascuns după niște case vechi și cam dărăpănate, am descoperit parcul Luigi Cazzavillan, o oază de liniște și verdeață dintr-o capitală agitată, cum este Bucureștiul. Dacă ai curiozitatea, poți accesa adresa parcului pe Google Maps, și ai să descoperi că micul parc are forma unui pătrat aproape perfect, închis între străzile Luigi Cazzavillan, Transilvaniei, Temişana şi intrarea Temişana. După cum se observă, simetria parcului este una din caracteristicile lui: în centrul a două alei concentrice, una mai mare şi una mai mică, se află bustul lui Cazzavillan, iar prin mijlocul parcului mai trec alte două alei dintr-un colţ în altul, formând un X.

Parcul Luigi Cazzavillan – intrarea Temisana cu str. Luigi Cazzavillan, FOTO: FotoStefan

Parcul este curat şi bine îngrijit, iar copacii şi tufele bogate, care formează adevăraţi pereţi de-a lungul aleilor, emană o senzaţie plăcută de intimitate. Aleile au câteva băncuţe pe care ne putem relaxa, beneficiem în părculeț și de un mic loc de joacă pentru copii. În parc se afla și o veche fântână de băut așezată aici de la deschiderea parcului, probabil primii ani ai sec. 20. Denumirea parcului provine de la numele lui Luigi Cazzavillan (1852-1904), un ziarist român de origine italiană, care a desfășurat în Bucureşti o bogată activitate jurnalistică. După ce a luptat ca voluntar în armata lui Giuseppe Garibaldi, în armata franceză şi în Legiunea italiană, a venit în România în anul 1877, în calitate de corespondent de război al unor ziare italiene. În anul 1884 Luigi Cazzavillan a fondat cotidianul independent Universul, a contribuit la apariţia unor ziare şi reviste, iar o perioadă a fost profesor de limbă italiană la mai multe şcoli din Bucureşti.

Monumentul Luigi Cazzavillan, FOTO: FotoStefan

Grupul statuar din centrul parcului e destul de simplu: bustul lui Cazzavillan este aşezat pe o coloană împodobită cu ceva ornamente, ce are în jur doi copii şi doi heruvimi, iar la bază are o mică fântână. Monumentul şi fântâna Luigi Cazzavillan au fost construite în anul 1905 de sculptorul Filip Marin (1865-1928), elev al lui Frederic Storck. Parcul Luigi Cazzavillan este o alegere perfectă pentru momentele în care vrei să te relaxezi departe de agitaţia cotidianului. 

Cu siguranță mulți dintre voi ați vizitat parcurile mari cum ar fi Herăstrău sau Tineretului. Fiecare dintre aceste mari parcuri bucureștene, a beneficiat de sume imense care au fost folosite pentru amenajarea aleilor, întreținerea lacurilor și crearea locurilor speciale pentru copii, însă întrebarea mea este, de ce nu se investește și în locurile mai puțin cunoscute dar cu o istorie la fel de bogată? Îți propun ca, în cele ce urmează să cunoaștem împreună povestea parcului Romniceanu, una dintre cela mai necunoscute oaze verzi ale Bucureștiului...

Plimbare prin Romniceanu

Parcul Romniceanu este un parc îngust și lung, cuprins între strada Alexandru Vitzu, (1852-1902), zoolog român, membru corespondent al Academiei Române, la partea superioară a dealului, și strada Doctor Mihail Romniceanu (1891-1960), celebrul avocat care a fost administratorul Băncii Naționale și profesor al Universității de Drept, de la care și-a luat numele și parcul, la poalele dealului, unde se termină și albia majoră a Dâmboviței. Romniceanu este un parc minuscul în comparație cu Herăstrău, plasat în cartierul Cotroceni și înconjurat de case si vile cu o arhitectură în stilul neoromânesc al bancherilor și figurilor proeminente din România interbelică. Parcul este recunoscut ca fiind printre puținele locuri care îți oferă o priveliște deosebit de relaxantă, principala atracție a acestuia fiind castanii care cresc la tot  pasul. 

Parcul Romniceanu are mulți arbori, destul de bătrâni, printre care trec două alei longitudinale și trei alei transversale, toate asfaltate, dotate cu bănci și iluminat public, iar în zona centrală există un spațiu de joacă pentru copii și o fântână arteziană. Fântâna arteziană, al cărei bazin are diametrul de 14 m, este construită din beton placat cu marmură. Apa este proiectată, printr-un con cu 250 de duze, în 14 stiluri de jocuri cu apă posibile, până la înălțimea maximă de 7 m. Spectacolul poate fi iluminat cu 60 de proiectoare subacvatice cu filtre în 6 culori diferite. Către capătul parcului, înspre Eroilor, se afla o scară celebră despre care se spune că adăpostește unul din tunelurile gândite special pentru fuga lui Nicolae Ceaușescu. Locul reprezintă un spațiu foarte cunoscut printre artiștii graffiti din București.

Pentru că s-a scris deja de ceaiuri în paginile precedente, iată că lucrurile se leagă, cea mai bună ceainărie din Bucureşti, Infinitea, aflându-se la 50 de metri de parcul Romniceanu. Ceainăria Infinitea te poate face să pierzi ore întregi într-o atmosferă îmbibată cu concerte acustice și băuturi gustoase. O zonă aflată la polul opus de aglomerația Capitalei, parcul Romniceanu rămâne unul din locurile cele mai discrete și distinse ale Bucureștiului

Sper că articolul ți-a stârnit curiozitatea, iar după lectura acestuia ai să încerci locuri și experiențe urbane noi, desprinzându-te de rutina clasică de-odinioară. Dacă ți-au plăcut destinațiile prezentate, poți începe aceste noi experiențe, chiar cu cele mai sus menționate.

Text de ANA-MARIA VASILE

  • Newsletter Zile și Nopți:

Newsletter