CEVA DULCE: Ciocolata în jurul lumii

Considerată de mayași „cadoul zeilor pentru omenire”, ciocolata este una dintre cele mai iubite arome din întreaga lume, fiind prezentă atât în Pop culture, în producții de neuitat precum Charlie and the Chocolate Factory, Chocolat, Harry Potter sau Forrest Gump („Viața e ca o cutie de bomboane de ciocolată. Nu știi niciodată ce vei găsi înăuntru”), cât și ca element cultural prin care marcăm evenimentele importante din viața noastră (zile de naștere, aniversări sau momente mai puțin fericite, când ciocolata este singura care ne poate înveseli).

Istoria sa începe în anul 1900 î.e.n., în America Centrală, unde boabele arborelui de cacao erau măcinate și amestecate cu mirodenii pentru a obține o băutură care oferea energie celui care o degusta. Mai mult, aztecii foloseau boabele de cacao ca monedă de schimb (de exemplu, un dovleac costa 4 boabe, în timp ce un iepure 10) și ca răsplată pentru soldații întorși din bătălii. În secolul al XVI-lea, coloniștii au adus boabele de cacao în Spania, iar după ce rețeta tradițională a fost folosită, pentru o perioadă de timp, ca medicament, au început să îi adauge zahăr, miere sau vanilie, devenind astfel desertul preferat al aristocraților. În 1828, presa de cacao a fost inventată de Coenraad van Houten, în timp ce în 1875, ciocolatierul elvețian Daniel Peter a fost primul care a adăugat lapte praf amestecului, momente care au dus la formarea ciocolatei pe care o cunoaștem astăzi, secolul XXI aducând nenumărate arome specifice zonelor culturale în care ne plasăm.

Foto: Nestlé

În Japonia, sub forma tabletelor Kit Kat (denumire asemănătoare cu expresia „kitto katsu”, care se traduce prin „câștigăm întotdeauna”) și nu numai, oamenii se bucură de ciocolata cu matcha, o pudră obținută prin uscarea și măcinarea frunzelor de ceai verde. La început, amestecul de „muo cha” și apă fierbinte (care a luat naștere în China) era destinat împăraților și artiștilor care pictau în spuma ceaiului, practică asemănătoare cu „foam art-ul” zilelor noastre. Prima plantă de ceai și-a făcut apariția în Japonia în timpul dinastiei Tang, prin intermediul unui călugăr japonez, rămânând un element important în culturile din Asia până în secolul XXI.

Foto: Kacao Chocolaterie

În Turcia, ciocolata este combinată cu un tip de ardei iute uscat, numit Urfa Biber, care se apropie, ca gust, de stafidele afumate, având un scor de 30.000-50.000 de unități SHU („Scoville Heat Unit”) pe Scara Scoville. Ca mod de preparare, după ce capătă o culoare roșie, ardeiul Urfa este lăsat să se usuce la soare, fiind acoperit pe timpul nopții. Prin condensul format datorită diferențelor de temperatură, ardeii își păstrează uleiurile naturale, conservându-și astfel aroma, iar după ce sunt complet uscați, li se adaugă ulei vegetal și sare pentru a evita lipirea fulgilor obținuți. Aroma se folosește, de asemenea, în prăjituri și în ciocolata caldă, alături de ghimbir și vanilie.

Foto: Hershey’s

Dacă ne mutăm în Statele Unite, untul de arahide este des întâlnit în ciocolată, Reese's fiind un brand american recunoscut pentru această aromă. Recoltele de alun de pământ și-au făcut apariția în State la începutul anilor 1800, în Virginia, fiind răspândite cu ajutorul lui P.T. Barnum („Omul Spectacol”), care vindea în cadrul circului său arahide prăjite, devenite mai târziu gustări reprezentative pentru meciurile de baseball. Mai departe, untul de arahide a fost introdus pentru prima dată în 1904, fiind folosit de armata americană în clasicul „peanut butter and jelly sandwich”, în timp ce bomboanele de ciocolată cu unt de arahide Reese's au fost inventate de fermierul H. B. Reese în 1928.

Mai departe, în Mexic se păstrează o rețetă tradițională de ciocolată, compusă din miez prăjit de boabe de cacao, scorțișoară și zahăr, în care se adaugă uneori chili sau vanilie, pasta formată având o textură grunjoasă și o aromă dulce-amăruie, caldă, dată de cristalele de zahăr și de mirodeniile folosite. Mai mult, în Mexic, ciocolata nu este privită ca fiind un desert, ci un element care complimentează și intensifică anumite arome, motiv pentru care forma tradițională este extrem de puțin procesată. Aceasta se poate folosi atât în rețete precum ciocolata caldă mexicană (care conține, obligatoriu, chili), cât și în sosul Mole Poblano, care merge perfect cu orice tip de carne.

În final, în India se găsește ciocolata cu masala chai, o băutură tradițională făcută din amestecul de apă, ceai negru, lapte, zahăr și condimente precum piper negru, ghimbir, cardamom, scorțișoară, mentă, lemongrass, cuișoare sau chimen. Fiecare rețetă amintește de ingredientele la care au avut acces familiile indiene de-a lungul timpului, masala chai fiind o aromă reprezentativă pentru iubirea și respectul față de tradițiile culinare transmise din generație în generație.

  • Text de Claudia Aldea

Claudia Aldea

  • Newsletter Zile și Nopți:

Newsletter