ALEGERILE CLAUDIEI | Stephen Hawking: Răspunsuri scurte la marile întrebări

„Eu sunt om de știință. Un om de știință profund fascinat de fizică, cosmologie, la fel cum sunt pasionat și de viitorul umanității. Părinții mei m-au educat în așa fel încât am fost mereu stăpânit de o curiozitate neobosită și de dorința de a cerceta și de a încerca să răspund la toate întrebările pe care le pune știința. Mi-am petrecut viața călătorind, în interiorul minții mele, prin întregul univers”.

Cartea a fost publicată la editura Humanitas

Pornind de la arhiva personală a Profesorului Hawking, în care a răspuns tuturor „întrebărilor mari” pe care le-a primit de-a lungul timpului din partea oamenilor de știință, afaceriștilor, liderilor politici sau persoanelor obișnuite, cartea „Răspunsuri scurte la marile întrebări” este considerată darul său de rămas-bun pentru omenire, fiind începută atunci când cosmologul era încă în viață (a plecat dintre noi pe 14 martie 2018, de ziua lui Albert Einstein) și terminată cu ajutorul colegilor săi de la Cambridge, familiei și Fundației Stephen Hawking.

Lucrarea începe cu un cuvânt înainte realizat de Eddie Redmayne („The Danish Girl”, „Fantastic Beasts”), actorul care l-a adus pe Hawking la viață în filmul „The Theory of Everything” (rol pentru care a câștigat și un premiu Oscar în 2015), care povestește cititorilor experiența pe care a avut-o cu fizicianul, alături de momentul în care l-a văzut pentru prima dată, când, din cauză că era foarte emoționat, i-a spus că sunt aceeași zodie, primind replica „Eu sunt astronom. Nu astrolog”. Fragmentul este urmat de o introducere făcută de Kip Thorne, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică și producător executiv al filmului Interstellar, care vorbește despre munca lui Hawking în domeniul fizicii și despre importanța inovațiilor sale (cum ar fi „Temperatura Hawking” sau „Radiația Hawking”).

Foto: Stephen Hawking | Facebook

Cele 10 întrebări pe care Stephen Hawking le privea ca fiind unele dintre cele mai importante, căutându-le răspunsuri pe tot parcursul vieții, sunt: „Există Dumnezeu?”, unde își spune părerea despre originea universului, explicând energia și spațiul, „Cum a început totul?” (care se leagă de primul capitol), „Există și altă viață inteligentă în univers?”, unde vorbește despre apariția vieții pe Pământ, alături de cea a ADN-ului, despre fenomenul reproiectării rasei umane și despre posibilele forme de viață din univers, „Putem prezice viitorul?”, în care discută regularitățile din comportamentul naturii, haosul și principiul de incertitudine, „Ce se află în interiorul unei găuri negre?”, care cuprinde paradoxul informației și un îndemn pentru viitorii oameni de știință, „E posibilă călătoria în timp?”, unde vorbește despre bidimensionalitate, tridimensionalitate, spațiu-timp, găuri de vierme și despre viteza luminii (explicând chiar și teoria fizicianului David Deutsch, pe care se bazează seria „Înapoi În Viitor”), „Vom supraviețui pe Pământ?”, unde apar subiecte precum Ceasul Apocalipsei, resursele limitate, schimbarea climatică, încălzirea globală, era nucleară și importanța ca oamenii să acționeze acum pentru a le opri: „De-a lungul istoriei, în momente asemănătoare de criză, găseam locuri noi pe care să le colonizăm. Acum nu mai există nici o lume de colonizat. Nici o utopie pe aproape. Nu mai avem unde să evadăm pe Pământ, iar singurul loc unde putem merge este către alte lumi”, subiect continuat în „Ar trebui oamenii să colonizeze spațiul?”. Întrebările sunt urmate de „Ne va depăși inteligența artificială?”, pe care își dorește ca oamenii să o folosească pe post de unealtă care va deschide posibilități în fiecare sector al societății, nu ca pe o armă împotriva umanității și, probabil cea mai importantă întrebare în momentul de față, „Cum modelăm viitorul?”, unde oferă cel mai potrivit răspuns: „Imaginația rămâne cel mai puternic atribut al nostru. Cu ajutorul ei, putem călători oriunde în spațiu și timp. Mintea umană poate desluși magnificul cerurilor, dar și complexitatea celor mai mici componente ale naturii. Totuși, este nevoie de o scânteie, cea a curiozității și a mirării”. Totul se află în mâinile (și mințile) noastre.

Foto: Stephen Hawking și Eddie Redmayne

Cartea în sine începe prin capitolul „De ce trebuie să ne punem marile întrebări?”, în care Hawking discută despre cât de important este ca oamenii să treacă peste mitul conform căruia știința este mult prea complicată pentru a fi înțeleasă de cei care nu lucrează în domenii de specialitate și despre cum este necesar ca fiecare dintre noi să își pună permanent întrebări și să caute răspunsuri. Mai departe, continuă cu o scurtă istorie a sa. Omul de știință s-a născut la exact 300 de ani de la moartea lui Galileo Galilei (8 ianuarie 1642 - 8 ianuarie 1942), într-o căsuță din Highgate, în timpul celui De-al Doilea Război Mondial, când toți credeau că Londra va fi rasă de pe fața pământului. Când avea 12 ani, doi dintre colegii săi de școală au pariat că nu va ajunge nimic în viață, dar probabil și-au dat seama că au greșit atunci când Hawking a fost admis la Oxford (unde a primit un grant pentru o călătorie în Iran), iar, mai apoi, la Cambridge, care este și locul unde a aflat că suferă de scleroză laterală amiotrofică. După momente în care nu a știut dacă va trăi suficient de mult pentru a-și termina teza de doctorat, a învățat ceva foarte important pentru parcursul vieții sale: „După ce așteptările mi-au fost reduse la zero, fiecare zi mi se părea un dar...am început să apreciez tot ce aveam. Când există viață, există și speranță”. Acesta a trăit până la 76 de ani, încurajând și inspirând în permanență persoanele din jurul lui și din întreaga lume.

Foto: Stephen Hawking alături de actorii serialului The Big Bang Theory

Pe lângă contribuțiile aduse domeniului în care a activat, Profesorul Hawking este o personalitate care a marcat și universul Pop culture, sporind interesul oamenilor pentru știință de zeci de ani. Astfel, a apărut în Star Trek: The Next Generation, într-o secvență în care Data este văzut jucând poker cu Sir Isaac Newton și Albert Einstein, în nenumărate episoade din The Big Bang Theory, fiind eroul lui Sheldon Cooper, protagonistul serialului, și în The Simpsons, unde este prezentat cu propria voce, ca personaj animat. Mai mult, numele său poate fi regăsit în producții precum Glee, Young Sheldon, Men in Black: International sau The Avengers, melodia „Real Love”, a trupei Yes, conține versul „Far away, in the depths of Hawking's mind”, iar vocea sa apare atât în piesa „Keep Talking”, a formației Pink Floyd, cât și în „New Horizons”, compusă de Brian May în 2019.

Stephen Hawking încheie ultima sa carte cu un mesaj destul de optimist adresat umanității, și mai ales tinerilor: „Amintește-ți să privești către stele, și nu în pământ. Încearcă să înțelegi ceea ce vezi și să te întrebi de ce există universul. Fii curios și nu uita că, oricât ar fi de grea, în viață există întotdeauna ceva la care să fii bun. Eliberează-ți imaginația. Dă formă viitorului!”

 

  • Text de Claudia Aldea

Claudia Aldea

  • Newsletter Zile și Nopți:

Newsletter