Brașov, de la frenezia dezvoltării pe termen scurt, la sustenabilitate și calitate a vieții

Brașovul astăzi: dezvoltări imobiliare masive, un aeroport într-o fază terminală, mall-uri în centrul orașului și în periferii, străzi cu abundență de mașini, cu numere din diverse județe ce dezvăluie nu numai atractivitatea turistică, dar și atractivitatea de a locui și munci în Brașov. Sigur, Brașovul astăzi, este în topul atractivității din România, atât pentru a locui, cât și pentru a fi vizitat de turiști.

Dar Brașovul de mâine? Poate să ofere pe termen lung o calitate bună a vieții pentru locuitorii săi și experiențe din cele mai plăcute și atractive pentru turiști? Poate fi o destinație turistică sustenabilă, unde componenta economică se dezvoltă în concordanță și nu în antiteză cu protecția resurselor naturale și umane locale, dar și cu o calitate bună a spațiului locuit? Poate să fie un oraș al viitorului verde al României?

Avem din ce în ce mai mult nevoie de calitate și siguranță a spațiului în care trăim permanent ca localnici sau pe care îl vizităm ca turiști. Există un curent de opinie în creștere conform căruia modul general de viață și dezvoltare la nivel global nu este pe traiectoria cea bună. Când scriu acest articol sunt încă zone în Grecia, Turcia sau Italia în flăcări, la propriu, cu incendii devastatoare, cu recorduri de temperatură de 48,8 grade Celsius în Sicilia (conform Reuters) sau inundații și alunecări de teren în urma ploilor abundente în Turcia, la malul Mării Negre, ca urmare a unui ciclon puternic format chiar în Marea Neagră. Aceste fenomene extreme sunt mult mai dese și mai acute în timpurile ce le trăim. În plus, comunitatea științifică internațională a emis unul dintre cele mai serioase atenționări lansate vreodată către politicieni la nivel mondial prin lansarea raportului produs de Panelul Internațional pentru Schimbări Climatice (IPCC), publicat pe 9 august 2021 și aprobat de membri din 195 de guverne, în care se arată nevoia imediată de a interveni spre a reduce emisiile de CO2 și alte gaze cu efect de seră, pentru a încerca o diminuare a creșteri medii a temperaturii planetei.

Și acum să revenim la Brașov și să vedem cum s-ar putea reflecta toate acestea în dezvoltarea orașului. Actuala conducere a primăriei își dorește și chiar a început să facă pași către o direcționare a dezvoltării spre un oraș mai verde pentru localnici și turiști.  Întrucât conceptul de destinație turistică sustenabilă este condiționat de un oraș cu o dezvoltare sustenabilă, vom trece în revistă câteva provocări pe care orașul Brașov trebuie să le abordeze pentru a putea fi recunoscut ca un oraș verde, dar și ca o destinație sustenabilă de turism.

Managementul unitar și sustenabil al destinației este una dintre problemele fundamentale ale Brașovului turistic. Așa cum o orchestră are nevoie de un dirijor bun pentru a produce din sunetele și partitura fiecărui instrument, o linie melodică plăcută urechilor ascultătorilor, așa și o destinație are nevoie de o organizație de management a destinației (OMD), care să integreze inițiativa publică generată de primărie, cu cea a sectorului privat și a celorlalți parteneri din societatea civilă. Brașovul are nevoie imediat de această organizare nouă, cu profesioniști și suflu inovativ și resurse financiare, care să coordoneze inițiativele publice și private și să le pună în concordanță cu marketingul întregii destinații. Și, în plus, este imperios necesar în a dedica resursa umană din OMD spre coordonarea unui program de înverzire a sectorului de afaceri, mai ales pe cel turistic, dar și a autorităților locale. Aici putem să vorbim de diminuarea consumului de energie, de apă, reducerea emisiilor de CO2, dar și de planuri de mobilitate, infrastructură și achiziții verzi și un climat plăcut între localnici și turiști.

Un alt subiect delicat pentru orașul Brașov este mobilitatea. Brașovul a avut un salt enorm calitativ din punct de vedere al traficului auto în ultimii 20 de ani: de la un oraș blocat în trafic, cel puțin la orele de vârf în anii 2000, a reușit performanța cu totul unică în România acelor ani, să fluidizeze traficul auto printr-un sistem de fluxuri unidirecționale de trafic și prin apariția treptată de sensuri giratorii, care au făcut ani de-a rândul din Brașov un oraș al celor „15 minute”  (se putea ajunge în orice punct al Brașovului în 15 minute cu mașina). Dar lucrurile au evoluat, numărul de mașini a crescut într-o progresie geometrică, intersecțiile cu sensuri giratorii nu mai fac față, încetinind dramatic viteza de deplasare a autovehiculelor, iar poluarea generată de traficul auto face adeseori aerul greu respirabil mai ales în centrul orașului.  Acum este momentul ca Brașovul să facă din nou un salt major calitativ și să treacă într-o nouă etapă de planificare: de la mobilitatea centrată pe transportul auto, la mobilitatea centrată pe persoane, prin implementarea unui concept modern de mobilitate ușoară (soft mobility), prin care se creează premisele utilizării transportului public exclusiv electric în combinație cu transportul alternativ (biciclete și trotinete), pentru a încuraja transportul nemotorizat sau electric ușor la nivel de oraș. Totodată Brașovul are nevoie de noduri modale de transport (hub-uri) în care atât turiștii, cât și navetiștii, să fie încurajați să-și lase mașinile personale parcate în afara centrului orașului și să folosească transportul public sau, de ce nu, o bicicletă, nemaiintrând astfel cu mașina proprie în oraș. O altă situație ce îngreunează major traficul în oraș este accesul spre și dinspre Poiana Brașov, ce se descarcă chiar în mijlocul orașului. Nu există o soluție ușoară, dar trebuie regândit și înlocuit parțial accesul auto actual, cu un posibil transport pe cablu dintr-un nod modal de transport de la marginea orașului. Sunt lucruri fezabile, care trebuie privite și realizate dincolo de interesele de partid sau de grup, într-un parteneriat public privat real: de la un sistem de parcare inteligent, la redimensionarea arterelor și traficului în favoarea transportului public și alternativ, în care siguranța mersului pe bicicletă în Brașov să transforme orașul în capitala bicicletei cu o mare atractivitate atât pentru turiști, dar mai ales pentru localnici.

Mobilitatea este strâns legată și de planurile de urbanism ale orașului. Am asistat cum în ultimii 20 de ani s-au aprobat tot felul de construcții și complexuri rezidențiale în zone deja aglomerate sau zone naturale, care afectează iremediabil peisagistic și nu numai întregul oraș. Acest lucru a fost făcut fără a avea un plan serios de impact, de la diminuarea, uneori chiar totală a expunerii către soare a construcțiilor existente, la impactul adus de traficul suplimentar, toate acestea scăzând calitatea spațiului locuit pentru localnici sau chiar pentru atractivitatea turistică a orașului. Un oraș care are o dezvoltare sustenabilă își respectă nu numai investitorii, dar și locuitorii.

Sustenabilitatea dezvoltării viitoare în Poiana Brașov este și ea o temă fierbinte. Această stațiune ce se bazează pe sezonul de schi, iar până la pandemia cu COVID-19 și pe evenimente, are nevoie de o repoziționare turistică de stațiune montană de patru sezoane. Clima se schimbă, cu incertitudinea apariției zăpezii naturale și cu temperaturi negative fluctuante mult mai des către temperaturi pozitive în timpul sezonului rece. Acest lucru trebuie să transforme proiecția de dezvoltare focalizată aproape exclusiv pe schi, într-o ofertă de stațiune montană prin adaptarea infrastructurii la o ofertă de patru sezoane, direcționată către grupuri țintă bine definite cum ar fi vârsta a treia activă din țări calde sau familii cu copii din România, cărora să li se ofere posibilitatea de mișcare atât în aer liber, cât și indoor.

Acest articol tratează patru subiecte care pot îmbunătății sustenabilitatea orașului Brașov din punct de vedere al cetățeanului, al serviciilor dar și al turistului. Sustenabilitate înseamnă dincolo de folosirea mult mai rațională a resurselor naturale și umane, și calitate și securitate a spațiului în care trăim zilnic. Brașovul are nevoie să alerge și să câștige maratonul sustenabilității. Acest demers către sustenabilitate inițiat de primărie trebuie transformat în politici și proiecte cu efect pe termen lung. Astfel, Brașovul are șanse să se poziționeze în capitala verde a României și în câțiva ani să intre în clubul select al destinațiilor turistice verzi (Green Destinations) ale Europei.

Text de Andrei BLUMER

Andrei BLUMER este PREȘEDINTE AER -

Asociația de Ecoturism din România,

www.eco-romania.ro

Credit foto: Gabriel T. Bălănescu

  • Newsletter Zile și Nopți:

Newsletter