Și cei nișați vor fi cei dintâi. Fără noodles carbonara

Iubesc nișele și îi respect pe cei care se nișează. Cuprind în această declarație de dragoste cam toate domeniile, dar mai ales gastronomia, că na!, cu asta mă ocup. Deși pare paradoxal o nișă poate fi la fel de ofertantă ca generalul. În plus e și mai versatilă și necesită și ceva mai multă ingeniozitate. 

Enorm de multe restaurante încearcă să împace capra și varza, veganul și carnivorul, pizza și sushi, ceafa și paella. E o modă lansată prin anii 90 când găseai restaurante mexicano-italienești. Un fel de noodles carbonara. Ele dăinuie în continuare, mai ales datorită unor concepții de management prin care se dorește adresabilitate masivă și evitarea excluderii vreunui tip de client. Trattoriile au ciorbă de burtă, locantele tradiționale au burgeri, doar mămăligă la șaorma nu am văzut, că în rest... 

Mai deunăzi am vizitat două restaurante recent deschise, ambele nișate, și am plecat foarte fericit din amândouă. 

Soro.lume (Fluierului 33) 

Un concept lansat de Chef Mihai Toader (îl știți din seria Fragmente) și Melinda Teohari (Paninaro). Bucătărie neo-românească inspirată din tradițional cu rețete culese de Mihai de prin toată țara. Se gătește la foc deschis, în bucătăria de afară, sub ochii noștri. Cuptoarele au fiecare câte o poveste diferită și sunt specifice regiunilor istorice ale țării. E genul ăla de local unde, pe masă, am văzut un recipient pe care scria apă de la vinete și dacă treaba asta vă spune tot atât de mult cât îmi face mie cu ochiul atunci e musai să mergeți pe acolo. Este locul în care am mâncat cel mai bine în această ultimă jumătate de an. Să nu uit, pâinea e făcută acolo. 

Bucataria.localfood (Ion Slătineanu 30) 

Aici am găsit mama nișelor. Nu doar românesc, nu doar modern ci regional. Gastronomie din Buzău. Le lipsesc doar celebri covrigi (deși au pâine bună de la Grain Trip). Cârnați de Pleșcoi cu alte treburi pe lângă, zacuscă cu babic (e prima zacuscă pe care o știu cu carne, funcționează perfect, au primit fundă de la Curatorul de Zacuscă), cremă de fasole – sper să fie cu trimitere la fasolea bătută ca la Buzău (povestea e simplă: e fasole de Buzău bătută, că nu-s chiar așa de smardoi buzoienii încât să li se ducă buhul), burger cu parizer pane (ăsta e și de inspirație buzoiană că parizer a înfulecat toată țara). 

Ambele locuri au meniuri scurte, de sezon, selecție de vinuri românești și sunt un must pentru orice gurmand sau gourmet.

  • Text de Cosmin Dragomir

Cosmin Dragomir

  • Newsletter Zile și Nopți:

Newsletter