foto header © AnnaStills | istockphoto.com
În dublul meu rol de om de agenţie, dar şi de marketer, am privilegiul să mă întâlnesc cu multe categorii de băuturi, de la vin (dragostea mea) la bere (amanta mea) sau spirtoase (one night stand-uri). Dar, ca orice privilegiu, acesta vine cu un cost: berarii mă întreabă cum merge cu vinul, vinarii se uită la bere ca la un duşman şi mă întreabă cu speranţa dacă scade.
Adevărul e că 2/3 dintre oamenii care beau bere, beau şi vin. De altfel, zona berilor craft este mai apropiată de vinuri pentru că ambele se bat în poveşti, ambele se bat în lifestyle, ambele experimentează ca să fie pe gustul (la propriu şi la figurat) consumatorului. Dar surpriza adevărată vine atunci când te uiţi mai de sus la acest “război” bere-vin.
Surpriza vine din motivaţiile generaţiilor sub 30 de ani. Iar motivaţiile lor nu fac casă bună cu alcoolul. Sau cu alcoolul aşa cum îl ştim noi ăştia de avem şi nişte Tanita sau o Fată în iarbă la activ (fie, la bord). În schimb vorbim cu o generaţie care preferă berea flavorată fără alcool sau cu puţin alcool, nu pentru că ar conduce mai mult ci pentru că are un alt tip de lifestyle. Un lifestyle definit de căutarea stării de bine, de echilibru în ce bei, mănânci şi cum şi cât de mult te mişti. În lifestyle-ul acesta, alcoolul nu mai este neapărat cool. Dar ca în orice context cu bariere, reinventarea duce o categorie mai departe, iar alcoolul a început deja să se reinventeze.
Spumantul devine uşor, uşor, nobilul democratic al industriei vinurilor. Nu întâmplător, pentru că are mai puţin alcool decât vinurile liniştite şi e uşor de consumat, vinurile clasice trec din sticle mari în can-uri iar cocktailurile ajung şi ele în can-uri. Alături de berea fără alcool, băuturile de tip hard seltzers născute de americani prin 2016 sub forma unor băuturi carbonatate cu arome şi conţinut moderat de alcool îşi fac loc în supermarket şi în mintea consumatorilor. Alcoolul devine şi mai interesant (a fost mereu un lubrifiant social) pentru că îşi crează un nou tip de expresie pentru o generaţie care pune wellbeing-ul ca un criteriu de selecţie pentru produse şi servicii pe care le pun pe lista de cumpărare.
