MISCHA BLANOS | Artistul care conectează două lumi muzicale îndepărtate

Mischa-Blanos---Agneta-Lansing-Photography

Mischa Blanos, Agneta Lansing Photography

Mischa Blanos este un artist neconvențional, un muzician care se distinge prin eclectismul paletei sonore pe care ne-o propune prin compozițiile sale, acestea fiind un hibrid între două genuri aparent opuse, clasic și electronic.

Acordat la două lumi muzicale îndepărtate una de cealaltă, de la atmosfera din cluburile de noapte, la sălile elegante de concert, el a reușit sa găsească liantul  între pian clasic, sintetizatoare și software. Mischa Blanos compune, interpretează și transformă fizic pianul, devenind un reprezentant cheie al noului val de muzicieni neoclasiciști.

Talentul și l-a descoperit de la o vârstă fragedă, a luat lecții de pian clasic încă de la șapte ani, urmând ca în perioada imediat următoare să câștige o mulțime de premii naționale și internaționale. Este absolvent al Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti, secţia Interpretare pian şi al Universităţii Canterbury UK, Facultatea de Muzică şi Arte Performative.

Mischa-Blanos---Clara-Rouget-Photography

Mischa Blanos, Clara Rouget Photography

MISCHA BLANOS găsește inspirație într-o diversitate muzicală copleșitoare, de la muzica clasică, până la melodicul din jazz. Cu câțiva ani în urmă, a fondat trupa Classic Beat Orchestra, singura din România (la momentul apariției ei) care a reușit sa creeze acest melanj sonor între muzica clasică și cea electronică. În 2014, trupa a lansat albumul Finger Trips. În același an, Mischa Blanos, şi-a început cariera de pianist solo şi s-a stabilit la Berlin. Cel mai recent LP al său, City Jungle, a fost lansat în mai 2021. Albumul a luat naștere în perioada de izolare, resimțindu-se influențele generate de criza sanitară globală și îngrădirea accesului la cultură. Este un soi de călătorie mentală în cele mai frumoase orașe pe care le-a vizitat, prin intermediul căreia suntem încurajați să chestionăm raportul dintre om și spațiu, izolare și colectivitate, să analizăm rolul pe care fiecare individ îl îndeplinește în societate, mai ales în vremurile pline de incertitudine pe care le traversăm acum. Muzicianul ne-a povestit mai multe despre proiectele sale cele mai recente și artiștii cu care colaborează, care sunt sursele lui de inspirație, preferințele, și despre procesul prin care apare această sinergie muzicală magnetică.

Mischa-Blanos---Felicia-Simion-Photography3

Mischa-Blanos---Felicia-Simion-Photography3

Mischa-Blanos---Felicia-Simion-Photography3

Mischa Blanos, Felicia Simion Photography

Mischa, să vorbim puțin despre începuturi. Cum ți-ai descoperit pasiunea pentru muzică?

Aveam șapte ani când în sufrageria noastră a apărut un pian. Mi s-a părut fantastic, era cea mai tare jucărie pe care o văzusem vreodată. Mă tot învârteam pe lângă el, ascultam pe la uși când venea profesorul de pian pentru lecțiile surorii mele, iar până la urmă am început să iau și eu lecții de pian. Surprinzător pentru profesor, după ce m-a învățat notele pe claviatură, m-a întors cu spatele la pian, iar eu am numit fără nicio ezitare notele cântate de el. Şi-a dat seama că am auz absolut, iar cu asta totul s-a pus în mișcare. Au urmat școlile de muzică și multe lecții private. Au urmat concursuri de interpretare, unde câștigam premii, iar latura mea competitivă m-a făcut să vreau să devin din ce în ce mai bun. Primul turneu în Germania l-am avut la vârsta de zece ani, reprezentând un fel de asigurare că voi continua această carieră indiferent de obstacole. Chiar dacă mi se prezicea un viitor luminos în muzica clasică, m-am răzvrătit. Am realizat că doar compunând așa cum simt, pot să exprim povestea mea originală.

Care au fost artiștii care te-au inspirat cel mai mult?

Normal că ar trebui sa încep cu cei clasici, fiindcă în această lume am fost inițiat. Pornind de la compozitorii ruși ca Dmitri Șostakovici, care este unul din preferații mei, la George Gershwin, compozitor american care m-a influențat enorm în gândirea de a interpreta o partitură clasică într-un stil jazzy. Pe de altă parte, artiștii care au compus muzică contemporană au fost ca un suflu nou în compozițiile mele, fiindcă cu cât știi mai multe, paleta ta ca și compozitor este mai vastă în sensul că poate schimba gândirea despre muzica cântată corect. Clasica contemporană este fantastică pentru lărgirea orizonturilor, iar doi compozitori importanți pentru mine sunt György Ligeti și Karlheinz Stockhausen. Mergând mai departe, în spectrul muzicii electronice, pop si rock, lista este destul de mare, pentru că în muzica mea e o negociere constantă între două lumi, cea clasică cu canoanele ei și cea electronică, unde spațiul de experimentare este mai larg. Încerc mereu să le reconciliez, să le fac să se înțeleagă între ele.

Cum ai ajuns să performezi în Berlin și în ce măsură te-a influențat peisajul socio-cultural din Berlin, experiențele trăite acolo, în definirea stilului propriu? 

În timpul facultății, după un turneu de muzică clasică din Germania, am ajuns la un masterclass predat de un profesor de jazz la Facultatea de Muzică Codarts din Rotterdam. Acest profesor m-a ascultat și după a luat o foaie și un pix unde a desenat un triunghi, a împărțit triunghul în două, iar partea din stânga a hașurat-o. “Mischa, partea hașurată este foarte bogată, ai o tehnică bine pusă la punct, interpretezi mari compozitori clasici și lucrări grele, ai și simțul acesta de rus în tine ceea ce face ca muzica să fie și mai specială, mai sensibilă, însă în partea din dreapta… nu ai nimic!” Când am auzit că o jumătate din mine lipsește, după aproape 22 de ani de cântat la pian, pur şi simplu am înnebunit, pentru că nu știam la ce se referă. Partea din dreapta reprezenta creația. Atunci am înțeles că aș putea să mă exprim eu însumi prin muzica pe care o creez, că experiențele și emoțiile le pot transpune în muzică, în compoziție. Atât de simplu, dar cu atâta încărcătură încât asta m-a făcut să mă mut în Hamburg. Aici mi-am descoperit această latură creativă, un loc perfect pentru mine să fac acest lucru fiindcă eram departe de orice critică din domeniul clasic şi aveam toată libertatea din lume. După un an de zile am decis să iau un drum şi mai greu şi m-am mutat la Berlin. Nu îmi venea să cred câţi artişti din toate zonele puteau să fie în acest oraş, câte concerte, expoziţii şi alte manifestări artistice, practic 24 din 24, toată săptămâna puteam să mă duc să fac cunoştinţă cu manifestări artistice care nu ajunseseră la mine până atunci. Şi mai importantă a fost experienţa cu oamenii în general, atâta libertate nu mai văzusem cu ochii până atunci, modul de gândire, să fii sincer, să ai grijă de cei din jur, să munceşti pentru visul tău, să îţi creezi oportunităţi pentru creativitate, asta m-a influenţat cel mai mult şi, cred eu, de aici porţile către cariera de compoziţie au fost deschise.

Mischa-Blanos---Jean-Marie-Droisy-Photography

Mischa Blanos, Jean-Marie Droisy Photography

Mischa-Blanos---Felicia-Simion-Photography3

Mischa Blanos, Glenn Michel Photography

Mischa, cum de te-ai gândit să creezi această sinergie între muzica clasică și cea electronică? Cum ai făcut trecerea dintre cele două genuri?

Eram student la facultatea de muzică din Canterbury, UK. Mă aflam la o petrecere din cămin, când, la un moment dat, am ieşit pe hol, iar în momentul acela se auzea o muzică clasică dintr-o altă cameră, iar de la petrecere era muzică Drum and Bass şi Dubstep, ce era atunci la modă, desigur. Doar o fracţiune de secundă mi-a trebuit să fac legătura între cele 2 genuri muzicale total opuse. Din acel moment, primul proiect cu care am început sub această idee de sinergie a fost Classic Beat Orchestra, cu acest proiect am putut experimenta muzica clasică cu cea electronică.

Îmi poți spune câteva cuvinte despre ultimul tău album, City Jungle? Ce te-a inspirat și cum a arătat drumul pe care a trebuit să-l parcurgi până să ajungi la rezultatul final, cu bune și cu rele?

Acest album a fost creat pe timpul pandemiei, mă duceam seara la studio şi plecam de dimineaţa când se ridicau restricţiile de noapte. Încercam să retrăiesc nopţile petrecute în cluburi, să îmi aduc aminte ce atmosferă era, pe de altă parte eram cu gândul la oraşele în care am trăit şi cât de pustii puteau fi în această perioadă. Am înregistrat albumul la Hinterland Lab Studios din Paris şi să văd acest oraş cu câţiva oameni pe stradă... asta m-a inspirat şi mai mult până să intru în studio să înregistrez.

Ce urmează în viitorul apropiat? Ai planuri sau proiecte despre care ne poți vorbi?

Pe data de 3 decembrie 2021 va fi lansat EP-ul Steppe care conţine un remix de Cristi Cons la piesa Innervision şi alte piese regândite din albumul City Jungle, plus o piesă nouă foarte dragă mie, As long as we breathe. Apoi, la începutul anului viitor, voi lansa la casa de discuri InFiné din Paris coloana sonoră de la piesa de teatru Cântăreaţa Cheală de Eugen Ionesco, unde Alex Bogdan a fost regizorul. La câteva luni distanţă va apărea un album dedicat ascultătorilor de muzică ambientală, unde pianul acustic nu va exista, în schimb va fi un album născut din synth-uri şi sunete din sfera electronică. Tot anul viitor urmează un album cu Khori Ander şi altul cu Amorf, ambele fiind lansate la casa mea de discuri Longcut Records. Şi, normal, în tot acest timp lucrez la următorul album solo.

Mischa-Blanos---Julien-Mignot-Photography

Mischa Blanos, Julien Mignot Photography

  • Interviu de Delia Mitrache.

Delia Mitrache

  • cover foto: Mischa Blanos, Vladimir Patrascu Photography
  • Newsletter Zile și Nopți:

Newsletter