Mutter Courage şi copiii ei

Întreaga Europă este devastată; continentul este dominat de haosul Războiului de treizeci de ani. În mijlocul acestei devastări se află Mutter Courage, o vivandieră, indestructibilă, cu căruţa ei cu coviltir, în timp ce se îndrepta de la o tabără militară la cealaltă. În ciuda tuturor greutăților, nu ar dori ca nimeni să-i strice afecerea şi războiul: căci amenințarea păcii ar pune în pericol afacerea sa în plină expansiune, ori ea are trei copii de crescut. La început, fiul ei curajos, Schweizerkas, este cel care trebuie să se prezinte în fața tribunalului militar, întrucât Mutter Courage a negociat prea mult pentru mituirea celor care l-ar putea elibera. El este urmat de Eilif cel isteţ, iar în cele din urmă, chiar și Kattrin, fiica mută, este împușcată în timp ce era îşi ducea la împlinire ultimul său act eroic. Mutter Courage continuă să însoţească armata și războiul, căci oricând se poate ivi o următoare oportunitate de afacere.

Bertolt Brecht a scris Mutter Courage şi copiii ei cu puțin timp înainte de izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial, în timp ce se afla în exil, în Suedia. El nu doar a zugrăvit imagini puternice din istoria Războiului de treizeci de ani pentru a descrie distrugerea iminentă a Europei, dar a subliniat, de asemenea, şi faptul că războaiele sunt în primul rând „purtate de frică de Dumnezeu, în scopul a tot ceea ce este bun și frumos” − cu toate acestea, victoria se contorizează la casele de marcat, şi nu pe câmpul de luptă.

„În Mutter Courage este vorba despre viața unei femei singure, care trece prin Războiul de treizeci de ani din secolul al XVII-lea ca vivandieră, împreună cu copiii ei.

Războiul îi asigură un trai, dar în același timp îi ia pe toți cei trei copii ai săi. Mutter Courage nu se schimbă: nu învață nimic, nu regretă nimic. Este întotdeauna pregătită să meargă mai departe. Piesa lui Brecht și Dessau este o mare baladă tragicomică despre lipsa de sens a vieții și bucuriile vieții, care nu dispăr nici măcar în cele mai dificile momente. Pentru că trebuie să continui să cânţi, să dansezi și să iubești chiar și când totul în jurul tău se prăbușește. Deşi impulsul continuu de a merge mai departe înseamnă şi faptul că totul rămâne așa cum a fost.”