De ce trebuie sa vedem acest film?

 Pentru că trebuie să ne amintim de Articolul 166

În august 1983, arhitectul Dinu Neagu (Alexandru Papadopol) este, împreună cu soția și cei doi copii, pe o plajă de nudiști din apropierea unei zone industriale. Dintr-o mașină coboară doi securiști, care îl iau la București pentru o declarație despre care nu-i oferă prea multe detalii, cu promisiunea că se va putea reîntoarce alături de familie în câteva ore.

Nu se întâmplă asta pentru că tânărul și naivul intelectual este deținut pe termen nedefinit pentru a-și recunoaşte vina pentru comiterea unor fapte pe care el le consideră... nevinovate în esența lor. Filmul continuă în arestul miliției, unde pacifistul și încrezătorul în justiție Neagu este închis în aceeași cameră cu cinicul Vali (Iulian Postelnicu), deținut de drept comun cu o morală îndoielnică, folosit ca torționar de către securitate în schimbul unor favoruri.

Lucrurile capătă o întorsătură din ce în ce mai violentă și absurdă de la o zi la alta într-un univers carceral în care „pinguinul” Neagu este împins progresiv spre delațiunea totală după un plan aproape științific al păpușarilor comunişti ce-şi manipulează din umbră „hiena” lipsită de scrupule, pe Vali, pentru ca acesta să manipuleze în mod eficient la rândul său. „Arest” este o dramă psihologică cutremurătoare a cărei valoare dobândește accente tăioase suplimentare pentru spectatorii care au trăit ca tineri adulți anii comunismului, întrucât fisurează cimentul turnat de aceștia peste amintiri și simțăminte pe care le-ar vrea definitiv uitate.

Pentru că îi atinge deopotrivă emoțional și visceral, acest film absolut remarcabil nu este ușor de asimilat - prin brutalitatea realității nemetaforizate - de către cei ce continuă să se întrebe, câtuși de puțin, cât de nevinovați rămân inclusiv ei ca individualități pentru evoluţia societății romanești datorită apatiei și non-combat-ului lor, fugii de realitate şi acceptarea compromisului în timpul dictaturii. „Toate filmele despre perioada comunistă ne înfățișează ca victime, niște victime aproape eroi, victime ușor de îndrăgit însă eu nu-mi amintesc să fi fost așa. Am fost doar victime, dar nu ca cele din filmele de la Hollywood. Am fost genul acela de victimă de care ai putea să te rușinezi.” a spus cineastul Andrei Cohn, autorul lui „Arest”, într-un interviu. „Cred că singurul mod de a merge mai departe este să ne recunoaștem trecutul așa cum a fost și să sperăm că următoarea dată vom fi mai buni.”.

Filmul lui Cohn este o reușită cutremurătoare tocmai pentru că proiecția sa asupra trecutului recent se suprapune în mod disconfortabil peste modul și instrumentele umane de operare politică a justiției în România anului 2019 și peste reacţia temătoare, de neimplicare, a (prea) multora dintre membrii societății civile, satisfăcuți de experiența consumeristă pe care au ajuns să o confunde cu însăși... libertatea.

Arest (2019)
Regia: Andrei Cohn
Cu: Alexandru Papadopol, Iulian Postelnicu
Gen film: Dramă
Durata: 126 minute
Premiera în Romania: 20.09.2019