Teatrul Municipal Bacovia
Viața teatrală din Bacău a traversat în anul 2018 un fericit moment aniversar.
Cele 70 de stagiuni permanente ale Teatrului „Bacovia” și cei 170 de ani de la prima reprezentație din orașul Bacău ne indică existența unei certe tradiții teatrale.
Aici s-a jucat prima dată „Pelina”, de Ion Luca, aici a fost pusă în scenă o interesantă montare a „Operei de trei parale”, de Bertolt Brecht; aici au fost vizionate piese clasice de o tulburătoare actualitate precum „O scrisoare pierdută”, în regia marelui artist băcăuan Radu Beligan.
Pe scena din Bacău au debutat sau au jucat nume mari ale teatrului românesc: Vasile Crețoiu, Al. Ronny, Maria Crețoiu, Lory Cambos, Ciupi Rădulescu, Ion Niculescu-Brună, Silviu Stănculescu, George Mottoi, Ernest Maftei, Mișu Rozeanu, Stelian Preda, Dinu Apetrei, Geo Popa, Ion Buleandră, Kitty Stroescu, Florin Gheuca, Constantin Coșa, Elvira Godeanu, Florin Piersic, Radu Beligan ș.a.
Pe această scenă au jucat peste 250 de actori, un număr mare de regizori și scenografi ce s-au afirmat ca autentice personalități culturale.
Aici, o seamă de autori dramatici – consacrați sau în prag de debut – au avut satisfacția împlinirii scenice a creației lor. Teatrul „Bacovia” s-a remarcat prin inițierea unor manifestări inedite în domeniul artelor spectacolului precum „Colocviul criticilor de teatru”, „Gala națională a recitalurilor dramatice”, Gala „STAR”, BacăuFest Monodrame…
La cele 70 de stagiuni ale sale, Teatrul „Bacovia” este o instituție de frontispiciu pentru cultura băcăuană, un spațiu cultural ce și-a câștigat un loc distinct în peisajul artei interpretative românești.
In 1848, bacauanii isi trimit reprezentantii de pe scena lumii pe scena teatrului. In ziua de 20 ianuarie are loc prima reprezentatie teatrala in interpretarea unui grup de tineri bacauani. Initiatorul acestei premiere a fost clucerul Alecu Vilner.
In vara lui 1852, actorii ieseni au prezentat la Bacau spectacole cu Nunta taraneasca, Piatra din casa si Creditorii de V.Alecsandri, Cirlanii de Costache Negruzzi si Baba Hirca de Matei Millo. Iesenii au fost insotiti de o orchestra compusa dintr-un violinist si un pianist.
Violonistul era Alexandru Flechtenmacher. Gazeta de Moldavia, care aparea la Iasi, a notat nu numai succesul actorilor ieseni, dar si entuziasmul spectatorilor bacauani, spectacolele jucindu-se cu salile arhipline.
In 1857, la Teatrul National din Iasi izbucneste o razmerita a unor actori. Protestind impotriva directorului Luchian, mai multi actori vin la Bacau intentionind sa infiinteze un teatru permanent. Desi directorul iesean a incercat insistent sa-i aduca inapoi, acestia au ramas la Bacau.
Prin 1870, actorii nu aveau un local propriu in Bacau…”Teatrul tinu cam pina la jumatatea anului 1858, cind se muta in localul lui, Ispravnicia tinutului. Pina la 1886, se mai facea teatru prin case particulare unde repede se ridica o scena, si mai cu seama elevii de la Academie cind veneau in vacante, placerea lor era sa faca teatru…” – scria Costache Radu. I
Intre turneele lui Matei Millo si cele ale Stefaniei Tardini, studentii ieseni de la Scoala de actorie jucau piesele lui Alecsandri. Trupa Stefaniei Tardini – la care Eminescu ucenicise ca sufleur – a sosit la Bacau prin anul 1866.
Aceasta trupa revine la Bacau in 1870, si a solicitat permisiunea de a da reprezentatii chiar in curtea Primariei, unde multe din spectacole sint jucate in acea baratca de scinduri …Incercind sa rasplateasca pasiunea bacauanilor pentru teatru Fani Tardini se imprumuta de la Consiliul Comunal Bacau, intentionind sa obtina un local adecvat pentru spectacole.
Prin 1872, datoria ei era de 520 de lei. Actrita solicita ca imprumutul sa fie considerat o subventie, asa cum obtinuse si in alte orase. Autoritatile sint surde la argumentele ei care spunea ca „nu a imprumutat pentru a face specula, ci pentru a face acest local de teatru…”
Dezamagita si urmarita de adresele oficialitatilor, Fani Tardini pleaca din Bacau. Prin 1875, lipsita de intretinere, baraca de scinduri in care se prezentasera spectacole este in pericol de prabusire. Fani Tardini, ca intr-un spectacol plin de suspans, este pusa sub urmarire, fiind somata sa-si strice arena de teatru din Bacau.
Fani Tardini si-a gasit…Bacaul, un Bacau pe care l-a adorat datorita pasiunii pe care locuitorii o manifestau pentru teatru.
Povesteste Costache Radu…”o trupa buna din Iasi sau din Bucuresti precum si trupe straine, veneau intii la Bacau”…Primaria era asaltata de numeroase cereri pentru aprobarea autorizatiilor de prezentare a unor spectacole din ce in ce mai diverse…Afisele anuntau si spectacole de divertisment, circ, iluzionism, menajerie si gimnastica.
In 1872, Ion Pisoschi cerea Primariei ca sala mare a acesteia sa slujeasca pentru a infiinta unu micu theatru pentru acestu oras…Dar cum salile primariilor sint destinate doar teatrului politic, aceasta solicitare a primit raspuns negative…Ceea ce n-au rezolvat autoritatile, a reusit initiativa unui Mecena bacauan, Neculai Dragoianu.
In stagiunea 1874, lui Costache Radu, autor dramatic, ii sint jucate mai multe piese…Baile de la Slanic, Apele de la Vacaresti, Senatorul Somnoros, Doctoria Soacrelor… Arhivele Statului – Bacau, pastreaza documente din care rezulta ca amploarea miscarii teatrale a condus la cresterea considerabila a cheltuielilor.
Teatrul din Bacau solicita autoritatilor o subventie de 3000 lei, pentru a revolutiona calitatea actului scenic…Cosiliul Comunal nu aproba nici de data aceasta cererea…
In ziua de 4 octombrie 1876, Mihail Climescu revine cu o noua cerere, pentru stagiunea 1876-1877, cerind o subventie de 2500 lei…”in lumea civilizata, pe linga biserica, scoala, presa, teatrul ocupa si el un loc destul de important, ca peste tot se fac sacrificii imense pentru acest scop, ca pe calea artelor natiunile rivalizeaza si cu teatrul, ca in special orasul Bacau – dintre multele orase ale României – contine un public apt pentru teatru…”.
Primarul tirgului, Hociung, a cedat acestei solicitari, stagiunea fiind una de virf pentru bacauani….Gestul primarului nu a fost unul exclusiv administrativ, ci si de…sot, actrita Maria Moruzan devenindu-i sotie !
Implicarea lui V. Alecsandri in miscarea teatrala bacauana nu este lipsita de ecouri.Poetul a raspuns emotionat la o scrisoare a corpului profesoral din Bacau „…sint foarte simtitor la salutarile dumneavoastra ti va trimit sincerele mele salutari…”
Dupa cucerirea independentei, pentru România se deschid perspective generoase si pentru manifestarile culturale. Din strainatate incep sa soseasca trupe de teatru, care n-au ocolit nici Bacaul. Actorul francez Bremens, impreuna cu o trupa franceza, a solicitat si a obtinut aprobare in 1877 de a prezenta „coruri, operete in limba lui Voltaire…”
Ministerul Cultelor si Ordinii Publice trimite judetelor, in 1877, Legea pentru organizarea si administrarea teatrelor din România, unde era subliniata…”indatorirea primarilor din fiecare localitate de a priveghea si a face sa se execute dispozitiile decretelor si regulamentelor privitoare la teatru…”
In ziua de 28 septembrie 1880, in teatrul bacauan a fost prezentat spectacolul Omul cu o suta de capete, protagonistii au fost cunoscutul artist francez Francisc de Blanche si trupa sa de la teatrul Follies Bergeres din Paris. In anul 1881, prezinta spectacole trupa engleza aflata sub conducerea lui S. Martin, iar in 1882 trupa de teatru israelit condusa de M. Sigalescu, a prezentat comedii, in original, de Salom Alehem.
In repertoriul teatrului bacauan figurau piesele… Doi orfani, Invierea mortilor, Patru babe si o cataveica, Omul fara inima sau Zaraful pacalit. In 1889, hotelul lui Neculai Dragoianu, in care se afla si teatrul, cade prada flacarilor.
Pina in 1895, cind va fi deschisa o sala de teatru in Palatul Municipal, actualul sediu al Prefecturii judetului Bacau, miscarea teatrala a cunoscut o amploare mai mica. Actorii pregateau si spectacole pe care vara le prezentau in gradina publica.
In anul 1896 sosesc la Bacau si trupe de elita Teatrul National Bucuresti, cu Constantin Nottara si Agatha Birsescu, Teatrul National Iasi, Teatrul National Craiova.Bucurestenii au prezentat Hamlet si Intriga si iubire, si piese ale grecilor antici. In 1895 fusese inugurata cladirea palatului ATENEU, constructie care a fost mistuita de foc in 1964.
Una din salile sale era destinata spectacolelor teatrului bacauan. Inceputul secolului al XX-lea se afla si sub semnul dezinteresului autoritatilor fata de teatru.
In martie 1914, Compania teatrala Bulandra a prezentat citeva saptamini mai multe spectacole avindu-i cap de afis pe Lucia Sturza Bulandra si pe Tony Bulandra. In 1919 bacauanii s-au intilnit cu un monstru sacru al teatrului de revista Constantin Tanase, care revine la Bacau, incepind cu anul 1920, chiar de cite doua-trei ori pe an.
In ianuarie 1921 debuteaza spectacolele companiei marelui actor Ion Manolescu, care revine apoi in 1922 si 1923. Maria Filotti, compania Tudor Musatescu – Sica Alexandrescu vin la Bacau atrasi de acelasi „magnet” de o rara sensibilitate : publicul. Trupa Iancu Brezianu este aplaudata de bacauani in decembrie 1921, octombrie 1924, decembrie 1927.
In 1928, evolueaza pe scena bacauana Lucia Sturza Bulandra si Aura Buzescu, dar sustine un concert memorabil si George Enescu. In presa vremii apar cronici dramatice, spectatorii bacauani nu mai sint, in ale teatrului, niste provinciali.
In 1929 este inuagurat palatul Marasti care va gazdui un hotel, un teatru si un cinema.
Aici functioneaza acum TEATRUL MUNICIPAL „BACOVIA” Prevazuta cu instalatie de aer conditionat si incalzire centrala, cladirea oferea conditii optime.
Eleganta salii si impecabila sa acustica, considerata de unii specialisti a fi unica in Moldova, dupa cea a Nationalului iesean, scena ampla, 11 m in adincime, 7 m deschiderea cortinei, rampa pentru decoruri, podul pentru manevrarea acestora, instalatia moderna de lumini impresionau.
Fotoliile tapitate cu plus grena, lojile aurite, o cupola albastra care avea sa fie repictata de Nicu Enea, candelabrele si multe altele ofereau teatrului o deosebita eleganta.
Desi au fost impresionati de firma actorilor profesionisti din Bucuresti, Iasi, Craiova, bacauanii si-au cautat totusi propria lor matca, infiintind o trupa de amatori, care, sub denumirea Vasile Alecsandri, si apoi Petre Liciu , a functionat, cu unele intreruperi, in perioada 1920-1936, organizind spectacole pe scena Teatrului comunal, care avea sa devina sediul Filarmonicii de Stat, cladire care a cazut prada flacarilor in 1959.
Piesele lui Victor Ion Popa, Mircea Stefanescu si Victor Ieftimiu au umplut din nou salile de teatru. Spectacolul Omul care a vazut moartea, a cunoscut un asa mare succes in cit trupa a reluat aceasta reprezentatie si intr-un lung turneu in Ardeal. In 1942 pe scena teatrului bacauan este prezenta din nou Maria Filotti, cu piesa Doi sergenti de T. Musatescu.
In 1945, este inaugurata o Casa Culturala, careia, ii este afiliata un teatru permanent. Actorii Cretu si Baldovin au inaugurat si un consevator de arta dramatica, care acorda studentilor absolventi diplome. Incet-incet pasii catre profesionalism sint realizati.Omul care a vazut moartea a fost una din primele piese jucate de teatrul permanent martie 1946.
In ziua de 1 octombrie 1944, la Iasi, pe linga filiala UNIUNII PATRIOTILOR, era constituita o sectie de teatru. Peste doi ani aceasta sectie se transforma in Teatrul Poporului, institutie profesionista. Acest teatru isi avea sediul central la Bucuresti, fiind condus de Aurel Maican, Ion Olteanu si Mihai Davidoglu.
La conducerea sectiei iesene de teatru s-au aflat, pe rind, M. Ghergoff, Gina Sandry-Bulandra, I. Xenofon, Ion Diacu, Tudor Nour si Otilia Cazimir.
Directorul teatrului iesean era Ion Coman. In 1946, B. Falticineanu, Valea Marinescu, Eugenia Gheorghian, Vera Olanescu, Iacob Laurian, Florin Gheuca, Mircea Isacescu, Pusa Alexandrescu, Flavius Constantinescu, Al. Duica, Maria Luca, Mircea Zabalon, Lucia Popescu, Sabin G. Marian si altii, studenti si absolventi Consevatorului dramatic George Enescu din Iasi, se alatura nucleului de actori aflati sub bagheta lui M. Berghoff.
Nucleul de actori era format din Puiu Simionescu, Zaharia Volbea, Tudor Nour, G. Rozescu, Victoria Fotescu, E. Petculescu.
In 1947, la Teatrul Poporului din Iasi vin actorul Ion Niculescu Bruma si regizorul Gabriel Negri.
Infiintarea teatrului profesionist la Bacau ca urmare a Decretului nr. 156 din august 1948, al Prezidiului M.A.N., se face prin transferul Teatrului Poporului din Iasi la Bacau.
Au sosit atunci la Bacau actorii Ion Niculescu Bruna, B. Falticineanu, Valea Marinescu, Eugenia Gheorghian,I acob Laurian, Florin Gheuca, Flavius Constantinescu, T. Lazar. Unii actori bucuresteni – Ernest Maftei, Vasile Cretoiu, G. Musceleanu, Aura Mihutescu, C. Cristel, Al. Ronny, Ulpia Hirjeu, Dana Pantazopol, Ioana Ronny, Puiu Cretoiu, Maria Cretoiu – au fost sfatuiti sa mearga la Bacau pentru a intregi trupa teatrului bacauan.
Astfel, exodul iesean este completat de un exod bucurestean. Teatrul Poporului din Iasi nu si-a transferat la Bacau nu numai o parte din actori, ci si baza materiala.
In august 1948, dupa ce sala fostului cinematograf Marasti a fost atribuita in exclusivitate teatrului, alte citeva incaperi au primit destinatia de birouri, sali de repetitii, depozit de materiale, decoruri.
Primul director al teatrului bacauan, M. Berghoff, a hotarit inceperea repetitiilor cu piesa Alarma de bulgarul Orlin Vasilevsi, si Casa pisicii – o piesa pentru copii scrisa de Samuil Marsak. Vasile Cretoiu a preluat sarcinile de regie pentru ambele spectacole, George Musceleanu semna scenografia, iar Ioana Ronny costumele. Actorul Cristofor Vitencu asigura si regia tehnica…
Teatrul avea 25 de angajati, dintre care 19 erau actori… La 9 octombrie 1948, ora 19.30 gongul a batut pentru premiera piesei Alarma…Actorii erau Teodora Lazar, Costin Cristinel, Ion Niculescu – Bruna, Ulpia Hirjeu, Vasile Cretoiu, Aura Mihutescu si George Musceleanu…
Teatrului bacauan i se da titulatura TEATRUL DE STAT BACAU …apoi in timp… TEATRUL DRAMATIC BACOVIA, astazi numindu-se TEATRUL MUNICIPAL BACOVIA, Teatrului de Animatie fiind sectie pentru copii si tineret.
TEATRUL DE ANIMAŢIE din Bacău [Licurici, apoi Vasile Alecsandri] (infiintat in 1951)
In 1950, in orasul Bacău functionează de doi ani un teatru dramatic. Opt tineri entuziasti, selectionati dintre cei mai talentati artisti amatori, pleacă la Teatrul Tandarica din Bucuresti pentru a se initia in tainele păpusilor.
Teatrul de Animatie Bacau a fost infiintat la 8 mai 1951, mai intii ca sectie a Teatrului dramatic Bacău.
